 | as |
|
| Jurat [ ju-rat ] VEZI SINONIME PENTRU jurat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului jurat în mai multe dicționareDefinițiile pentru jurat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT1, jurați, substantiv masculin 1. (În vechea organizare judecătorească) Persoană făcînd parte dintre cetățenii desemnați să judece cauzele criminale. Dacă eram jurat, eu îl achitam. CAMIL PETRESCU, U. N. 9. Ia spune, Dragomire, ce fel de om era... Eu n-am văzut de cînd sînt o judecată la jurați. CARAGIALE, O. I 243. • Curte cu jurați = instanță de judecată pentru procese criminale, delicte politice sau de presă etc. compusă din magistrați și din cetățeni aleși după anumite criterii. 2. (Învechit, Transilvania) Membru al unui consiliu cu atribuții administrative (comunale, bisericești etc.). Tot umblînd să fiu jurat, Ce-am avut tot am mîncat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 462. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JURAT: JURAT2, -Ă, jurați, -te, adjectiv 1. (Rar) Care s-a legat prin jurămînt. Toți credincioși și jurați să fie ai lui. DELAVRANCEA, O. II 248. 2. Blestemat, afurisit; rău, hain; neîmpăcat. (Cu pronunțare regională) Pe prag se arăta cel cumnat giurat, hain. ALECSANDRI, P. P. 131. • (Substantivat) În fîntînă nu intra C-ăl jurat cu chip drăguț... Nu e om, nu e băiat, ci e șarpe-nveninat. TEODORESCU, P. P. 442. Forme diferite ale cuvantului jurat: jurat-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT1, jurati, substantiv masculin (în unele state și în România în trecut) Cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile; jur1. • Curte cu jurați = Curte cu juri. – Din limba franceza juré, latina juratus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT1, jurați, substantiv masculin (În unele state) Cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile; jur1. • Curte cu jurați = curte cu juri. – Din limba franceza juré, latina juratus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru jurat: jurat a. 1. promis cu jurământ: credință jurată, amici jurați pe moarte AL.; 2. neîmpăcat: dușman jurat; 3. popular afurisit: o jurată de nevastă. ║ m. membrul unui juriu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT juratți m. (în vechea organizare judecătorească) Cetățean ales să participe la soluționarea unor procese în instanța judecătorească. /v. a jura Forme diferite ale cuvantului jurat: juratți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT substantiv masculin cetățean ales pentru a participa la judecarea unor procese penale; juridic (< limba franceza juré, latina iuratus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT substantiv masculin Fiecare dintre cetățenii care fac parte dintr-o curte cu juri. [conform latina iuratus, limba franceza juré]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT2, -Ă, jurați, -te, adjectiv (popular; adesea substantivat) Blestemat, afurisit; rău, hain. – vezi jura. Forme diferite ale cuvantului jurat: jurat-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT2, -Ă, jurați, -te, adjectiv (popular; adesea substantivat) Blestemat, afurisit; rău, hain. – vezi jura. Forme diferite ale cuvantului jurat: jurat-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru JURAT: JURAT substantiv 1. – b., 1747 (Paș). 2. Giuratul, Ona, 1469 (Glos). 3. Joratu, Drag. (Ștef). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jurat: jurat adjectiv, substantiv verbal AFURISIT. BLESTEMAT. CÎINOS. HAIN. ÎNDRĂCIT. RĂU. TICĂLOS. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jurat: jurát adjectiv masculin, plural juráți; forme singular jurátă, plural juráte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT s, (juridic) juridic (Curtea cu juratți.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JURAT: JURÁT substantiv verbal pretor, primar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jurat: jurat substantiv verbal PRETOR. PRIMAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jurat: jurát substantiv masculin, plural juráți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jurat: jurát substantiv masculin, plural juráți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'JURAT' jurămấntJURÁREJURASIÁNJURÁSICJURÁTjurătoáiejurătoárejurătóiJURĂTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL jurat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jurat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii JURÁT juratți m. JURÁT s, juridic juridic Curtea cu juratți. |
GRAMATICA cuvântului jurat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jurat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul jurat poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE jurat? Vezi cuvântul jurat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jurat?[ ju-rat ] Se pare că cuvântul jurat are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL jurat Inţelegi mai uşor cuvântul jurat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Curte cu jurați = instanță de judecată pentru procese criminale, delicte politice sau de presă etc Curte cu jurați = Curte cu juri Curte cu jurați = curte cu juri |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL jurat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: țesut gras?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul jurat are forma: juráți
