 | as |
|
| Jupui [ ju-pu-i ] VEZI SINONIME PENTRU jupui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului jupui în mai multe dicționareDefinițiile pentru jupui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a jupui (forma la infinitiv) A jupui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUPUI: JUPUÍ, jupói, verb IV. tranzitiv 1. A curăța de piele, a lua pielea de pe corp; a beli. Găsesc într-o dimineață pe părintele Ioil jupuind un berbec în dosul stăreției. VLAHUȚĂ, O. A. II 95. Se făcea că verb reflexiv:ea să-l jupoaie de viu. ISPIRESCU, L. 108. Oleoleo, spurcat ciocoi, De te-aș prinde-n sat la noi... De piele să te jupoi. TEODORESCU, P. P. 295. ♦ A răni superficial, a juli. Te-ai împiedicat și-ai căzut și ți-ai jupuit genunchii. PAS, Z. I 16. ♦ (Rar; cu privire la arbori) A curăța de coajă; (cu privire la cereale) a îmblăti; (cu privire la porumb) a curăța știuletele de foi. Stroe și Bîlea... au început să jupoaie porumbul. PREDA, Î. 148. 2. figurat (Cu privire la persoane) A lua cuiva tot ce are, a jefui, a spolia; a lua pielea de pe cineva. Prietenii ăia ai dumitale, negustorii din Budești... Te jupoaie binișor, tovarășe. DUMITRIU, N. 268. Noi, țăranii, vai de noi, Ne-au fript hoții de ciocoi!... Ne jupoaie și ne bate Ca pe vitele-njugate. ANT. literar popular I 558. • (Întărit cu complementul «pielea», «șapte piei» etc.) A fost secetă, foamete... unii au jupuit de pe alții șapte rînduri de piei, trebuie să vie o dreptate. CAMILAR, TEM. 6. • absolut Drum pe-aicea n-a făcut Stăpînirea din trecut, Că domnii cît jupuiră N-au avut de oameni milă: Supt-au ei și s-au umflat, Dară cale n-au durat! DEȘLIU, M. 23. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUPUI: JUPUI verb 1. (popular) a beli, (învechit și regional) a despuia, (regional) a mezdreli, a mezdri. (A jupui un animal.) 2. a (se) juli, a (se) zdreli, a (se) zgîria, (popular) a (se) beli, a (se) stropși, (învechit și regional) a (se) rujdi, (prin Olt.) a (se) mezdri. (Și-a jupui pielea la un deget.) 3. a se coji, a se descuama, a se scoroji, (popular) a se jupi, (învechit) a se tărîța. (Pielea i s-a jupui.) 4. a coji, a descoji, (rar) a despuia, (regional) a scorțăli, (prin Transilvania) a măzga. (A jupui trunchiul unui arbore.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUPUI: JUPUÍ, jupói, verb IV. tranzitiv 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli. ♦ specializare A separa pielea de corpul animalului sacrificat printr-un proces tehnologic la abator. ♦ reflexiv A se descuama. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) juli. • A curăța un arbore de coajă. 2. figurat A lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. [Variante: (regional) jupí verb IV] – Din limba bulgară župia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUPUI: JUPUÍ, jupói, verb IV. tranzitiv 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli. ♦ specializare A separa pielea de corpul animalului sacrificat printr-un proces tehnologic la abator. ♦ reflexiv A se descuama. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) juli. • A curăța un arbore de coajă. 2. figurat A lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. [Variante: (regional) jupí verb IV] – Din limba bulgară župia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jupui: jupuí (a jupui) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu jupói, 3 jupoáie, imperfect persoana a treia singular: el / ea jupuiá; gerunziu jupuínd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jupui: jupuí verb, industrie și conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural jupoáie, imperfect persoana a treia singular: el / ea jupuiá; gerunziu jupuínd Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JUPUI: JUPUÍ verb vezi jecmăni, jefui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'JUPUI' JUPOÍTJUPÓNJUPPÉjuptíJUPUÍJUPUIÁLĂJUPUIÁTJUPUÍREJUPUÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL JUPUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jupui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A jupui un animal. Și-a jupui pielea la un deget. Pielea i s-a jupui. A jupui trunchiul unui arbore. A jupui un animal. Pielea i s-a jupui. Jupuí a jupui verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu jupói, 3 jupoáie, imperfect persoana a treia singular: el / ea jupuiá; gerunziu jupuínd. |
GRAMATICA cuvântului JUPUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jupui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul JUPUI poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE jupui? Vezi cuvântul jupui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jupui?[ ju-pu-i ] Se pare că cuvântul jupui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL JUPUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Modul lunar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul jupui se conjugă: ei ele jupoáie
