|
Jug [ jug ] VEZI SINONIME PENTRU jug PE ESINONIME.COM definiția cuvântului jug în mai multe dicționareDefinițiile pentru jug din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JUG: JUG, juguri, substantiv neutru 1. Dispozitiv de lemn pentru înjugarea vitelor, avînd la partea superioară două părți arcuite care se sprijină pe ceafa animalelor înjugate sau (în alte țări) se prind de coarnele lor. Împrejurul gîtului [boii] simt, ca o zgardă de fier, urma jugului scos. GÎRLEANU, L. 39. Boii stau în jug supuși, Gata de plecare. IOSIF, vezi 74. La maică-ta te-oi duce Cînd... a face Jugul Mugur. TEODORESCU, P. P. 271. • figurat (Simbolizînd apăsarea, asuprirea, tirania, munca grea, neplăcută) Arta picturii pare că ar fi voit să scuture jugul artei oratorice. CARAGIALE, O. III 249. Și boierii de duzină, ce-au ținut de coarne plugul, Uitînd traiul de la țară, azi țăranului pun jugul. BELDICEANU, P. 119. Brațul tău, ce sfarmă astăzi un jug aspru de robie, Ție însăți pregătește viitor de libertate. ALECSANDRI, P. A. 72. • Expresia: A trage la jug = (despre animale de tracțiune) a trage carul sau căruța; figurat (despre oameni) a munci peste puteri. 2. Jujeu. ♦ Colac, de obicei de lemn, îmbrăcat în piele, care se pune uneori la gîtul cailor și prin care trec hamurile. 3. Piesă în formă de cadru sau de inel care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte. Jug de joagăr. 4. (Regional) Măsură de pămînt cam de o jumătate de falce, adică ceva mai mult decît două treimi dintr-un hectar. vezi iugăr. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JUG: JUG, juguri, substantiv neutru 1. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. sau, în unele țări, se fixează de coarnele lor. • Expresia: A trage la jug = a) a trage carul, căruța, plugul etc.; b) figurat (despre oameni) a munci din greu, peste puteri. ♦ Muncă grea, neplăcută; robie, tiranie. 2. Jujeu. ♦ Colac de lemn îmbrăcat în piele care se pune uneori la gâtul cailor și prin care se trec hamurile. 3. Piesă în formă de cadru sau de inel, care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte. ♦ Grindă sau riglă de lemn folosită la construcția acoperișurilor. 4. Parte componentă a circuitului magnetic al unui aparat sau al unei mașini electrice, care nu are înfășurări electrice. – latina jugum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JUG: JUG, juguri, substantiv neutru 1. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. sau, în unele țări, se fixează de coarnele lor. • Expresia: A trage la jug = a) a trage carul, căruța, plugul etc.; b) figurat (despre oameni) a munci din greu, peste puteri. ♦ Muncă grea, neplăcută; robie, tiranie. 2. Jujeu. ♦ Colac de lemn îmbrăcat în piele care se pune uneori la gâtul cailor și prin care se trec hamurile. 3. Piesă în formă de cadru sau de inel, care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte. ♦ Grindă sau riglă de lemn folosită la construcția acoperișurilor. 4. Parte componentă a circuitului magnetic al unui aparat sau al unei mașini electrice, care nu are înfășurări electrice. – latina jugum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JUG: JUG juguri n. 1) Piesă de lemn care se pune pe grumazul unor animale, în special al boilor, care trag la car sau la plug. • A trage la jug a) a trage carul sau plugul; b) a munci din greu; a îndeplini sarcini grele; a se speti. A se băga în jug a se angaja să facă ceva foarte greu. 2) figurat Constrângere materială sau morală. 3) figurat Muncă grea și istovitoare. 4) Piesă tehnică folosită ca suport pentru alte piese ale unui mecanism. jug de joagăr rama ferăstrăului. /<lat. jugum Forme diferite ale cuvantului jug: juguri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru jug: jug n., plural urĭ (latina jŭgum, italiana giogo, pv. jo, limba franceza joug, cat. jou, spaniolă yugo, pg. jugo. Din aceĭașĭ răd. sînt: ajung, con-, dez-, în- și sub-jug, conjugal). O unealtă de lemn în care se vîră gîturile a doĭ boĭ care trebĭe să tragă. Altă unealtă care cuprinde gîtu unuĭ cal care trage. Jujăŭ, altă unealtă care se pune în juru gîtuluĭ unuĭ porc ca să nu treacă pin gardurĭ. figurat Robie, servitute, dominațiune: a scutura jugu străin. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru jug: jug n. 1. unealtă de lemn în care se prind vitele și caii spre a trage; 2. figurat robie: scuturară jugul păgânilor; 3. doi boi; 4. vită de pășunat: doi boi de jug; 5. trecut cusătură cu flori: cămașă cu jug la guler. [latina JUGUM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JUG: JUG s. 1. jujeu, (regional) hădărău. (jug la gîtul porcilor, al vițeilor.) 2. (tehnic) (regional) război. (jug la joagăr.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru jug: jug, juguri substantiv neutru (glum.) căsătorie, căsnicie. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JUG: JUG substantiv verbal amnar, ceafă, rezemătoare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jug: jug substantiv verbal AMNAR. CEAFĂ. REZEMĂTOARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jug: jug substantiv neutru, plural júguri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jug: jug substantiv neutru, plural júguri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'JUG' JUDOKÁNjudovítjúfăjuftuíJUGjugáljugăléțjugălétejugălít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL jug Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jug dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii JUG juguri n. • A trage la jug a a trage carul sau plugul; b a munci din greu; a îndeplini sarcini grele; a se speti. A se băga în jug a se angaja să facă ceva foarte greu. Jug de joagăr rama ferăstrăului. Jug la gâtul porcilor, al vițeilor. Jug la joagăr. Jug la gîtul porcilor, al vițeilor. Jug la joagăr. |
GRAMATICA cuvântului jug? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jug. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul jug poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE jug? Vezi cuvântul jug desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jug?[ jug ] Se pare că cuvântul jug are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL jug Inţelegi mai uşor cuvântul jug dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A trage la jug = despre animale de tracțiune a trage carul sau căruța; figurat despre oameni a munci peste puteri A trage la jug = a a trage carul, căruța, plugul etc A trage la jug = a a trage carul, căruța, plugul etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL jug |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Până peste cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|