 | as |
|
| Jos [ jos ] VEZI SINONIME PENTRU jos PE ESINONIME.COM definiția cuvântului jos în mai multe dicționareDefinițiile pentru jos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JOS: JOS1 adverb 1. (În opoziție cu sus) Aproape de pămînt; într-un loc relativ mai puțin ridicat (decît altul). Hai acum jos în tîrg să vedem ce e acolo. CAMIL PETRESCU, U. N. 286. Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. • (Precizînd poziția unei locuințe într-o casă cu mai multe etaje) Mi s-a spus de jos, cînd te-am căutat la birou, că au venit sus la dumneata cei din comitetul de fabrică. DEMETRIUS, C. 20. • (Precedat de prepoziția «în» arătînd direcția) Eu mă fac că pornesc în jos pe stradă. COȘBUC, P. I 106. Ea privi atunci în jos, Trece mîna pe la tîmple, Iară inima-i se împle De un farmec dureros. EMINESCU, O. I 103. • Expresia: A da jos = a lua pe cineva sau ceva dintr-un loc mai ridicat (și a-l pune într-un loc mai puțin ridicat); figurat a obliga pe cineva să coboare, să se dea jos de undeva. A se da jos = a veni jos dintr-un loc mai ridicat; a coborî. Se dete fata jos din pom. ISPIRESCU, L. 28. Iedul cel mic se dă iute jos din horn și încuie ușa bine. CREANGĂ, P. 25. A lăsa jos = a lăsa din mînă, punînd să stea în altă parte. Ștefan și-a lăsat lingura jos, liniștit, și a început să soarbă și el supa din farfurie cu gura. SAHIA, N. 57. A lăsa ochii în jos = a privi spre pămînt (din modestie sau sfială). Da, stăpîne, zise Harap-Alb, lăsînd ochii în jos. CREANGĂ, P. 208. A nu fi (sau a nu se lăsa, a nu rămîne) mai pe (sau pre) jos = a nu fi întrecut, a nu rămîne în urmă, a nu se face de rușine. S-au bătut bine băieții noștri... dar... și noi n-am fost mai pe jos. GHICA, la TDRG. Cu fața în jos = culcat pe burtă. Îl culcă pe pat cu fața în jos. Cu capul în jos = a) cu capul plecat. Cu capul în jos, rămase o clipă pe gînduri. MIRONESCU, S. A. 34; b) atîrnat sau spînzurat de picioare; figurat pe dos, alandala, anormal. Lumea asta e pe dos. Toate merg cu capu-n jos. CREANGĂ, P. 248. Cu nasul în jos = supărat, umilit; amărît, trist. Ce-aș mai rîde să te văd întorcîndu-te cu nasul în jos! ISPIRESCU, L. 15. De sus în jos = în direcție verticală coborîtoare. Adună cifrele de sus în jos. A privi (sau a măsura) (pe cineva) de sus în jos = a privi (pe cineva) cu dispreț. De sus pînă jos = în întregime, tot. Ne-a stropit cu noroi de sus pînă jos. ▭ Se bătură și se bătură pînă ce armăsarul sfîșiat, hărtănit de sus pînă jos și plin de sînge fu răzbit și biruit. ISPIRESCU, L. 28. (Popular) Pe din jos de... = dintr-o regiune inferioară, într-o parte situată mai jos. Pe din jos de Orăștie, vin doi frați din cătănie. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 310. Pe din jos de ochișori, Rumeiorii obrăjori Sînt tocmai ca doi bujori. id. ib. 136. • locuțiune adjectiv (Învechit și popular) Din jos = care se află într-o regiune așezată mai în vale sau mai la sud. Nu mi-au venit încă buțile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI, S. I 82. De jos = a) arată poziția geografică a sudului sau cea topografică a unui teren coborît, inferior. Țările de jos; b) care vine din mase. Critica de jos constituie o puternică expresie a democratismului regimului nostru, a legăturilor sale indestructibile cu masele largi ale poporului, a relațiilor de deplină încredere reciprocă dintre partid, guvern și popor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2799; c) (despre oameni sau clase sociale, oglindind mentalitatea claselor exploatatoare) care face parte din mulțimea exploatată, care aparține acestei mulțimi. Eminescu a fost reprezentantul claselor de jos vechi romînești. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 166. (expresie) Muncă de jos = muncă la care este trimis cineva pentru că nu a corespuns într-o muncă de răspundere. ♦ (Cu valoare de interjecție) Arată ostilitatea față de unele persoane, instituții etc. Jos tirania! ♦ figurat În stare de decădere morală sau materială. Nu mă așteptam să ajungi atît de jos. 2. La nivelul pămîntului sau al locului pe care umblă cineva; la picioarele cuiva. Mă trîntesc jos, cu oamenii care se țin după mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 360. Se lăsă oleacă jos pe iarbă și adormi dus. CREANGĂ, P. 158. Flăcăii, jos, la umbră, stau rezemați în coate. BELDICEANU, P. 62. Cîntă cucu jos pe iarbă, Necăjită-s fără treabă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 220. • (Întărit prin «pe pămînt») Era jos pe pămînt. DUMITRIU, N. 149. • Locuţiune adverbiala Pe jos = a) pe pămînt. Își pusese cobilița pe jos. DUMITRIU, N. 104. Și atunci o dată pornesc și turturica și calul fugînd pe întrecute, cînd pe sus, cînd pe jos, după cum cerea trebuința. CREANGĂ, P. 273. Pe jos e un verde covor, Țesut cu mii tinere flori. EMINESCU, O. IV 3; b) cu piciorul (și nu cu un vehicul sau purtat de cineva). Ieși în oraș pe jos. DUMITRIU, N. 105. Nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur pe uliți după ce înnopta. NEGRUZZI, S. I 15. Tu-i mere (= merge) pe sus cîntînd, Iară eu pe jos plîngînd. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 301. • (Precedat de alte prepoziții) Și acum parcă-l văd cît era de ferfenițos și cum își culegea boarfele de pe jos. CREANGĂ, P. 148. • locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pămînt sau pe dușumele. Se uită... la covorul de pe jos. DUMITRTU, N. 45. 3. (În legătură cu modul de a cînta) Profund, gros, grav. Cîntă prea jos. 4. (Învechit și regional; în legătură cu prețurile) Puțin, ieftin. Moșia a rămas tot cu nume rău... și de aceea s-a dat cel puțin cu 2000 de galbeni mai jos decît face. I. IONESCU, despre 355. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JOS: JOS, JOÁSĂ, joși, joase, adverb, adjectiv I. adverb 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într-un loc mai puțin ridicat (decât altul). • De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcție verticală coborâtoare. • Cu fața în jos = (culcat) pe burtă. Cu capul în jos = a) cu capul plecat; b) atârnat sau spânzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda. Cu nasul în jos = supărat, trist; umilit, rușinat. • locuțiune adjectiv (popular) Din jos = a) care se află într-o regiune așezată mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase, din popor; c) care face parte din mulțimea oamenilor de rând. • locuțiune prepoziție (Substantivat) În (sau din) josul = în (sau din) partea inferioară, de la baza unui loc, a unui obiect. În josul apei = în direcția curgerii apei; la vale; în aval. • Expresia: A (se) da jos = a (se) coborî. A lăsa jos = a lăsa din mână, punând în altă parte. A lăsa ochii în jos = a privi spre pământ (rușinat, timid etc.). A nu fi (sau a nu se lăsa, a nu rămâne) mai pe (sau pre) jos = a nu fi întrecut, a nu rămâne în urmă. A privi (sau a măsura) pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț. ♦ (Cu valoare de interjecție) Exprimă o comandă de așezare sau ostilitatea, dezaprobarea etc. față de cineva sau de ceva. ♦ figurat În stare de decădere morală, materială sau socială. • (Ieșit din uz; azi ironic) Muncă de jos = muncă la care era trimis cineva retrogradat dintr-o funcție de răspundere. 2. La nivelul locului pe care umblă cineva; la picioarele cuiva. • Pe jos = a) pe pământ; b) cu piciorul. • locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pământ sau pe dușumele. II. Adj. 1. Care este puțin ridicat de la pământ; scund. ♦ (Despre frunte) Îngust. 2. (Despre terenuri) Așezat într-un loc mai coborât, în vale; prin extensie apătos, mocirlos. 3. (Despre glas și despre sunete muzicale) Care are o tonalitate coborâtă; grav, gros, adânc, profund. 4. (fizică; despre temperatură, presiune etc.) Scăzut, mic, coborât. 5. (fizică; despre frecvențe) Cu un număr mic de perioade pe unitatea de timp. – latina deo[r]sum. Forme diferite ale cuvantului jos: joÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JOS: JOS, JOÁSĂ, joși, joase, adverb, adjectiv I. adverb 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într-un loc mai puțin ridicat (decât altul). ♦ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcție verticală coborâtoare. Cu fața în jos = (culcat) pe burtă. Cu capul în jos = a) cu capul plecat; b) atârnat sau spânzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda. Cu nasul în jos = supărat, trist; umilit, rușinat. • locuțiune adjectiv (popular) Din jos = a) care se află într-o regiune așezată mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase, din popor; c) care face parte din mulțimea oamenilor de rând. • locuțiune prepoziție (Substantivat) În (sau din) josul = în (sau din) partea inferioară, de la baza unui loc, a unui obiect. În josul apei = în direcția curgerii apei; la vale; în aval. • Expresia: A (se) da jos = a (se) coborî. A lăsa jos = a lăsa din mână, punând în altă parte. A lăsa ochii în jos = a privi spre pământ (rușinat, timid etc.). A nu fi (sau a nu se lăsa, a nu rămâne) mai pe jos (sau prejos) = a nu fi întrecut, a nu rămâne în urmă. A privi (sau a măsura) pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț. ♦ (Cu valoare de interjecție) Exprimă o comandă de așezare sau ostilitatea, dezaprobarea etc. față de cineva sau de ceva. ♦ figurat În stare de decădere morală, materială sau socială. • (Ironic) Muncă de jos = muncă la care este trimis cineva retrogradat dintr-o funcție de răspundere. 2. La nivelul locului pe care umblă cineva; la picioarele cuiva. • Pe jos = a) pe pământ; b) cu piciorul. • locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pământ sau pe dușumele. II. Adj. 1. Care este puțin ridicat de la pământ; scund. ♦ (Despre frunte) Îngust. 2. (Despre terenuri) Așezat într-un loc mai coborât, în vale; prin extensie apătos, mocirlos. 3. (Despre glas și despre sunetele muzicale) Care are o tonalitate coborâtă; grav, gros, adânc, profund. 4. (fizică; despre temperatură, presiune etc.) Scăzut, mic, coborât. 5. (fizică; despre frecvențe) Cu un număr mic de perioade pe unitatea de timp. – latina deo[r]sum. Forme diferite ale cuvantului jos: joÁsĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JOS: JOS2, JOÁSĂ, joși, joase, adjectiv 1. Puțin ridicat, scund. Intrai într-o grădiniță și trecui spre o casă joasă, foarte curată. SADOVEANU, E. 127. S-au lovit cu capul într-o grindă de la podul colibei, pentru că coliba aceea era tare joasă. SBIERA, P. 219. • (Substantivat în locuțiune prepoziție) În (sau din) josul = în (sau din) partea inferioară a unui loc, a unui obiect. După ce ieși din josul scării, întrebă pe soră-sa: – Cine mai e la dejun? despre ZAMFIRESCU, R. 59. (expresie) În josul apei = în direcția în care curge apa; la vale. ♦ (Rar, despre persoane) Mic de statură. Se pleca, intra, rămînea o clipă la ușă, uitîndu-se cu un fel de sfială la femeia joasă, voinică. CAMILAR, N. II 136. ♦ (Despre frunte) Îngust. Lumina ferestrelor căzu asupra unei fețe umflate, rătăcite, cu părul căzut pe fruntea joasă. DUMITRIU, vezi L. 45. 2. (Despre un teren) Așezat în vale și, de obicei, apătos, mocirlos. O întindere de pămînt joasă. 3. (Despre glas și despre sunetele muzicale în general) Cu note din registrele inferioare; profund, grav. Voce joasă. 4. (fizică; despre temperatură, presiune etc.) Scăzut, coborît. 5. (fizică; despre frecvențe) Cu un număr mic de perioade pe unitatea de timp. Forme diferite ale cuvantului jos: joÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JOS: JOS1 adverb 1) La o înălțime relativ mică față de pământ sau față de alt loc; aproape de pământ. • A (se) da jos a (se) coborî. A lăsa jos a pune pe pământ sau pe podea. A lăsa ochii în jos a manifesta sfială; a privi rușinat spre pământ. A privi (sau a măsura pe cineva) de sus în jos a privi (sau a măsura pe cineva) cu o privire disprețuitoare. Cu nasul în jos umilit; rușinat. De sus până jos în întregime. Din jos dintr-un loc așezat mai la vale (sau mai la sud); din vale. În jos în partea inferioară a unui obiect. De jos a) de mai la vale; b) de la sud; c) din mase; din popor. 2) La același nivel cu pământul sau cu locul pe unde se umblă. * Pe jos a) pe pământ; pe podea; b) cu picioarele; fără nici un mijloc de locomoție. De pe jos de pe pământ sau de pe podea. /<lat. deo(r)sum Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JOS: JOS adjectiv, adverb 1. adjectiv coborît, scoborît. (Un teren jos.) 2. adverb dedesubt. (Locul era situat jos.) 3. adjectiv mărunt, mic, scund, (regional) pitulat. (Casă jos; persoană jos.) 4. adjectiv coborît, redus, scăzut, scoborît. (Temperatură jos.) 5. adjectiv adînc, grav, gros, profund, (figurat) cavernos. (O voce jos; un timbru jos.) 6. adjectiv avantajos, convenabil, ieftin, mic, scăzut, (Transilvania și Banat) lesne. (Prețuri jos.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru JOS: JOS, oraș în centrul Nigeriei, în platoul omonim, la 230 km S de Kano, centrul ad-tiv al statului Plateau; 185,6 mii locuțiune (1992). Nod de comunicații. Centru comercial. Expl. de staniu. Uzine mecanice. industrie de prelucr. a lemnului. Muzeul Institutului de Cercetări Africane. Universitate. Fundat la începutul secolul 19. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru jos: jos a. puțin ridicat: casă joasă. [latina DEO(R)SUM]. ║ n. partea de jos: în josul scărei. ║ adverb în partea inferioară: dă-te jos; pe jos, umblând cu picioarele: a plecat pe jos. ║ int. strigăt de dezaprobare, de ură: jos tiranul! Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JOS4: JOS4 interjecție 1) (exprimă comanda adresată cuiva de a se așeza) La pământ; așază-te! 2) (exprimă dezaprobarea față de cineva sau ceva) La o parte! Să plece! Să fie destituit din post! /<lat. deo(r)sum Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JOS: JOS3 n. Parte inferioară a unui obiect; parte de jos. • În josul apei în direcția scurgerii apei; la vale; în aval. /<lat. deo(r)sum Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru jos: jos adverb (er.) în zona aparatului genital; în sex; la sex. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jos: jos adjectiv masculin, plural joși; forme singular joásă, plural joáse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jos: jos1 adjectiv masculin, plural joși; forme joásă, plural joáse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru JOS: JOS adjectiv verbal închis. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru jos: jos adjectiv verbal ÎNCHIS. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Jos: Jos ≠ înalt, sus Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru jos: jos adverb Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru jos: jos2 adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'JOS' JorjjórmăJORTNERjorúriJOSjosăneáscajosculcáreJOSEÁNjoseáncă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL jos Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului jos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • A se da jos a se coborî. A lăsa jos a pune pe pământ sau pe podea. A lăsa ochii în jos a manifesta sfială; a privi rușinat spre pământ. A privi sau a măsura pe cineva de sus în jos a privi sau a măsura pe cineva cu o privire disprețuitoare. Cu nasul în jos umilit; rușinat. De sus până jos în întregime. Din jos dintr-un loc așezat mai la vale sau mai la sud; din vale. În jos în partea inferioară a unui obiect. De jos a de mai la vale; b de la sud; c din mase; din popor. * Pe jos a pe pământ; pe podea; b cu picioarele; fără nici un mijloc de locomoție. De pe jos de pe pământ sau de pe podea. Un teren jos. Locul era situat jos. Casă jos; persoană jos. Temperatură jos. O voce jos; un timbru jos. Prețuri jos. Un teren jos. • În josul apei în direcția scurgerii apei; la vale; în aval. |
GRAMATICA cuvântului jos? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului jos. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul jos poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE jos? Vezi cuvântul jos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul jos?[ jos ] Se pare că cuvântul jos are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL jos Inţelegi mai uşor cuvântul jos dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A da jos = a lua pe cineva sau ceva dintr-un loc mai ridicat și a-l pune într-un loc mai puțin ridicat; figurat a obliga pe cineva să coboare, să se dea jos de undeva A se da jos = a veni jos dintr-un loc mai ridicat; a coborî A lăsa jos = a lăsa din mînă, punînd să stea în altă parte A lăsa ochii în jos = a privi spre pămînt din modestie sau sfială A nu fi sau a nu se lăsa, a nu rămîne mai pe sau pre jos = a nu fi întrecut, a nu rămîne în urmă, a nu se face de rușine Cu fața în jos = culcat pe burtă Cu capul în jos = a cu capul plecat Cu nasul în jos = supărat, umilit; amărît, trist De sus în jos = în direcție verticală coborîtoare A privi sau a măsura pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț De sus pînă jos = în întregime, tot = dintr-o regiune inferioară, într-o parte situată mai jos locuțiune adjectiv Învechit și popular Din jos = care se află într-o regiune așezată mai în vale sau mai la sud De jos = a arată poziția geografică a sudului sau cea topografică a unui teren coborît, inferior Expresie Muncă de jos = muncă la care este trimis cineva pentru că nu a corespuns într-o muncă de răspundere Locuţiune adverbiala Pe jos = a pe pămînt locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pămînt sau pe dușumele De sus până jos = în întregime De sus în jos = în direcție verticală coborâtoare Cu fața în jos = culcat pe burtă Cu capul în jos = a cu capul plecat; b atârnat sau spânzurat de picioare; c pe dos, alandala, anapoda Cu nasul în jos = supărat, trist; umilit, rușinat locuțiune adjectiv popular Din jos = a care se află într-o regiune așezată mai la vale sau mai la sud; b care vine din mase, din popor; c care face parte din mulțimea oamenilor de rând locuțiune prepoziție Substantivat În sau din josul = în sau din partea inferioară, de la baza unui loc, a unui obiect În josul apei = în direcția curgerii apei; la vale; în aval A se da jos = a se coborî A lăsa jos = a lăsa din mână, punând în altă parte A lăsa ochii în jos = a privi spre pământ rușinat, timid etc A nu fi sau a nu se lăsa, a nu rămâne mai pe sau pre jos = a nu fi întrecut, a nu rămâne în urmă A privi sau a măsura pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț Ieșit din uz; azi ironic Muncă de jos = muncă la care era trimis cineva retrogradat dintr-o funcție de răspundere Pe jos = a pe pământ; b cu piciorul locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pământ sau pe dușumele ♦ De sus până jos = în întregime De sus în jos = în direcție verticală coborâtoare Cu fața în jos = culcat pe burtă Cu capul în jos = a cu capul plecat; b atârnat sau spânzurat de picioare; c pe dos, alandala, anapoda Cu nasul în jos = supărat, trist; umilit, rușinat locuțiune adjectiv popular Din jos = a care se află într-o regiune așezată mai la vale sau mai la sud; b care vine din mase, din popor; c care face parte din mulțimea oamenilor de rând locuțiune prepoziție Substantivat În sau din josul = în sau din partea inferioară, de la baza unui loc, a unui obiect În josul apei = în direcția curgerii apei; la vale; în aval A se da jos = a se coborî A lăsa jos = a lăsa din mână, punând în altă parte A lăsa ochii în jos = a privi spre pământ rușinat, timid etc A nu fi sau a nu se lăsa, a nu rămâne mai pe jos sau prejos = a nu fi întrecut, a nu rămâne în urmă A privi sau a măsura pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț Ironic Muncă de jos = muncă la care este trimis cineva retrogradat dintr-o funcție de răspundere Pe jos = a pe pământ; b cu piciorul locuțiune adjectiv De pe jos = care se află pe pământ sau pe dușumele Substantivat în locuțiune prepoziție În sau din josul = în sau din partea inferioară a unui loc, a unui obiect Expresie În josul apei = în direcția în care curge apa; la vale |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL jos |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Consoană alveolară și substantivat, forme?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
