eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție jonctiune


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Joncţiune [ jon-cţi-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU joncţiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului jonctiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru jonctiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE, joncțiuni, substantiv feminin Legătură, unire; (concret) locul unde se realizează legătura, unirea unor părți, unor elemente etc.
♦ (electronică) Zonă de contact între două regiuni cu mecanisme diferite de conducție ale unui semiconductor, între doi semiconductori sau între un metal și un semiconductor.
♦ (lingvistică) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele unei propoziții sau fraze, care constă în legarea lor prin cuvinte ajutătoare.
♦ (termen militar) Loc unde se realizează legătura dintre flancurile dispozitivelor de luptă a două unități militare. [ pronunție: -ți-u-]

– Din limba franceza jonction.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

JONCȚIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE, joncțiuni, substantiv feminin Legătură, unire; (concret) locul unde se realizează legătura, unirea unor părți, unor elemente etc.
♦ (electronică) Zonă de contact între două regiuni cu mecanisme diferite de conducție ale unui semiconductor, între doi semiconductori sau între un metal și un semiconductor.
♦ (lingvistică) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele unei propoziții sau fraze, care constă în legarea lor prin cuvinte ajutătoare.
♦ (termen militar) Loc unde se realizează legătura dintre flancurile dispozitivelor de luptă a două unități militare. [ pronunție: -ți-u-]

– Din limba franceza jonction.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

JONCȚIUNE
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE substantiv feminin (conform limba franceza jonction, latina junctio): legătură, unire, contact realizat între o parte de propoziție și elementul regent, între două părți de propoziție, între o parte de propoziție și o propoziție, între două propoziții sau între două fraze, cu ajutorul unor instrumente gramaticale (prepoziții, conjuncții, locuțiuni prepoziționale, locuțiuni conjuncționale) sau al unor părți de vorbire cu funcție de relație (pronume și adjective relative, adverbe relative). Termen folosit în sintagmele element de joncțiune, coordonare prin joncțiune și subordonare prin joncțiune (vezi).
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

JONCȚIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE substantiv feminin

1. legătură, unire, cuplare; locul unde se face o legătură; junctură.

2. element de circuit care realizează contactul între doi semiconductori diferiți.

3. legare prin coordonare sau subordonare a elementelor unei propoziții ori fraze cu ajutorul unor instrumente gramaticale, sau al altor cuvinte cu funcție de relație.
       • (termen militar) loc unde se realizează legătura dintre flancurile dispozitivelor de luptă a două unități. (< limba franceza jonction)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

JONCȚIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE jonctiunei forme

1) Punere în contact a unor părți, elemente sau lucruri.

2) Loc unde se realizează acest contact; punct de legătură. [silabe jonc-ți-u-] /<fr. jonction, latina jonctio
Forme diferite ale cuvantului jonctiune: jonctiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

JONCȚIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE substantiv feminin Legătură, unire.
♦ (concretizat) Locul unde se face o legătură; junctură. [pronume -ți-u-. / conform limba franceza jonction, latina junctio].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

JONCȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIÚNE, joncțiuni, substantiv feminin Legătură, împreunare, unire; (concretizat) locul de împreunare, locul unde se face legătura.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

joncțiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru joncțiune:
joncțiúne substantiv feminin (silabe jonc-ți-u-), genitiv dativ articulat joncțiúnii; plural joncțiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

joncțiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru joncțiune:
joncțiúne (jonc-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat joncțiúnii; plural joncțiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

JONCȚIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru JONCȚIUNE:
JONCȚIUNE substantiv împreunare, unire. (jonctiune a două armate.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'JONCTIUNE'
joncăneálăjoncționájoncționáljoncționáreJONCȚIÚNEjonctívJONCTÓRjonctúrăJONES

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL JONCȚIUNE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului joncţiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
JONCȚIÚNE joncȚiunei forme 1 Punere în contact a unor părți, elemente sau lucruri.
JoncȚiune a două armate.
JoncȚiune a două armate.

GRAMATICA cuvântului JONCȚIUNE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului joncţiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul JONCȚIUNE poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul JONCȚIUNE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul joncțiune are forma: joncțiúni
VEZI PLURALUL pentru JONCȚIUNE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE joncţiune?
Vezi cuvântul joncţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul joncţiune?
[ jon-cţi-u-ne ]
Se pare că cuvântul joncţiune are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL JONCȚIUNE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: CAră substantiv feminin popular; în expresie a se ține de câra cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a provoca pe cineva la duel; prin generalizare a provoca pe cineva
hemoragie de proporții reduse care are loc între straturile componente ale unui organ sau ale unui țesut
a stărui pe lângă cineva, a depune insistențe pentru a determina pe cineva să facă un lucru
fond de cărți aparținând unei biblioteci și împrumutat unei instituții pentru folosință temporară
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app