 | as |
|
| Izmeni [ iz-me-ni ] VEZI SINONIME PENTRU izmeni PE ESINONIME.COM definiția cuvântului izmeni în mai multe dicționareDefinițiile pentru izmeni din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a izmeni (forma la infinitiv) A izmeni conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IZMENI: IZMENÍ, izmenesc, verb IV. reflexiv (Familiar) 1. A se purta nenatural, afectat, a se fandosi, a se sclifosi. Izmenindu-se puțin cu un gest ca și cum ar fi ochit, dădu un bobîrnac fișicului de napoleoni care se împrăștiară pe jos. CAMIL PETRESCU, O. I 583. 2. (Cu determinări introduse prin prepoziție «la») A se uita urît, a se strîmba (la cineva). Aveai dreptate, Marine... Eu de-aia mă supăram și mă izmeneam la tine, că-mi dădeam seama că tu ai dreptate, nu eu. DUMITRIU, vezi L. 139. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZMENI: IZMENÍ, izmenesc, verb IV. reflexiv (familial) 1. A se purta fără naturalețe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din limba slavă (veche) izmĕniti „a schimba”. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru izmeni: izmeni, izmenesc vezi r. 1. a se purta fără naturalețe; a se fandosi 2. a se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izmeni: !izmení (a se izmeni) (familial) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se izmenéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se izmeneá; conjunctiv prezent 3 să se izmeneáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izmeni: izmení verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele izmenésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea izmeneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural izmeneáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru izmeni: izmeni verb vezi AFECTA. FANDOSI. MAIMUȚĂRI. PROSTI. SCLIFOSI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IZMENI' izmănárIZMEÁNĂIZMÉNEIZMENEÁLĂIZMENÍIZMENÍTizmenitúrăIZMIRizmuí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL izmeni Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului izmeni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii !izmení a se izmeni familial verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se izmenéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se izmeneá; conjunctiv prezent 3 să se izmeneáscă. |
GRAMATICA cuvântului izmeni? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izmeni. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul izmeni poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE izmeni? Vezi cuvântul izmeni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izmeni?[ iz-me-ni ] Se pare că cuvântul izmeni are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL izmeni |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în vid?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
