eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție izbutire


PLURALGRAMATICĂSILABE
Izbutire [ iz-bu-ti-re ]
VEZI SINONIME PENTRU izbutire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului izbutire în mai multe dicționare

Definițiile pentru izbutire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IZBUTIRE:
IZBUTÍRE substantiv feminin (Învechit) Acțiunea de a izbuti și rezultatul ei; succes, izbîndă, reușită. Oratorul nu știu d-avuse izbutire! VĂCĂRESCU, P. 355.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

IZBUTIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IZBUTIRE:
IZBUTÍRE substantiv feminin Acțiunea de a izbuti și rezultatul ei; succes, reușită, izbândă.

– vezi izbuti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IZBUTIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZBUTIRE:
IZBUTÍRE substantiv feminin Acțiunea de a izbuti și rezultatul ei; succes, reușită, izbândă.

– vezi izbuti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

izbutire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izbutire:
izbutíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat izbutírii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

izbutire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izbutire:
izbutíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat izbutírii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'IZBUTIRE'
IZBUCNÍREizbucnitórizbutéscIZBUTÍizbutíreIzbutitizdáIZDĂNÍIZDĂRÍ

GRAMATICA cuvântului izbutire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izbutire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul izbutire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul izbutire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru izbutire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE izbutire?
Vezi cuvântul izbutire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izbutire?
[ iz-bu-ti-re ]
Se pare că cuvântul izbutire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bucătărie de campanie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
totalitatea punctelor dintr-un spațiu definite printr-o proprietate comună
a se uita cu mare poftă la ceva
vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare
familie de limbi vorbite în antichitate de vechii gali și astăzi de irlandezi, bretoni etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app