|
Izbânditor [ iz-bân-di-tor ] VEZI SINONIME PENTRU izbânditor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului izbanditor în mai multe dicționareDefinițiile pentru izbanditor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IZBÂNDITÓR: IZBÂNDITÓR izbanditoroáre (izbanditoróri, izbanditoroáre) și substantival Care a obținut o izbândă; care izbândește. /a izbândi + sufix izbanditortor Forme diferite ale cuvantului izbanditor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IZBÂNDITÓR: IZBÂNDITÓR, -OÁRE, izbânditori, -oare, adjectiv (Rar) Care izbândește; biruitor, învingător. – Izbândi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului izbanditor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IZBÂNDITÓR: IZBÂNDITÓR, -OÁRE, izbânditori, -oare, adjectiv (Rar) Care izbândește; biruitor, învingător. – Izbândi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului izbanditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru izbânditor: izbânditor a. și m. care își izbândește, răsbunător: Izabela intrase izbânditoare în Cluș OD. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru izbânditor: izbânditór (rar) adjectiv masculin, plural izbânditóri; forme singular și plural izbânditoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru izbânditor: izbânditór adjectiv masculin, plural izbânditóri; forme singular și plural izbânditoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IZBANDITOR' izbáiIZBẤNDĂIZBÂNDÍizbândíreIZBÂNDITÓRizbáșizbașáizbășíeIZBÁVĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL IZBÂNDITÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului izbânditor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IZBÂNDITÓR izbÂnditÓroáre izbÂnditÓróri, izbÂnditÓroáre și substantival Care a obținut o izbândă; care izbândește. /a izbândi + sufix izbÂnditÓrtor. |
GRAMATICA cuvântului IZBÂNDITÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului izbânditor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul IZBÂNDITÓR poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE izbânditor? Vezi cuvântul izbânditor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul izbânditor?[ iz-bân-di-tor ] Se pare că cuvântul izbânditor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL IZBÂNDITÓR |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma apă de brad?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|