 | as |
|
| Iuţeală [ iu-ţea-lă ] VEZI SINONIME PENTRU iuţeală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului iuteala în mai multe dicționareDefinițiile pentru iuteala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IUȚEALĂ: IUȚEÁLĂ, iuțeli, substantiv feminin 1. Viteză (mare), repeziciune. Dete drumul frînghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală. ISPIRESCU, L. 89. Dar numai iuțeală și gură de furnică ar trebui să aibi ca să poți apuca, alege și culege niște flecuștețe ca aceste. CREANGĂ, P. 263. Holera începuse a secera, mai întîi slab... pe urmă cu o iuțeală grozavă. NEGRUZZI, S. I 291. • Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului (sau a glonțului) = extrem de repede, fulgerător. [Vulturul] se rotea mîndru, liniștit, deodată se repezea cu iuțeala glonțului; nu înșfăca decît puici voinice și cocoși odoleni. CAMILAR, TEM. 131. Cu iuțeala fulgerului îi trecu prin minte toate durerile satului pe care el le simțise zeci și zeci de ani. BUJOR, S. 170. 2. Însușirea de a fi iute la mînie; violență. Despre iuțeală, mînie și posăcie. PANN, P. vezi III 12. 3. (Rar) Gust iute, picant. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IUȚEALĂ: IUȚEALĂ s. 1. rapiditate, repeziciune, viteză, (livresc) celeritate, (rar) velocitate. (iuteala de deplasare a unui mobil.) 2. grabă, rapiditate, repezeală, repeziciune, viteză, zor, (rar) grăbire, (învechit și popular) repejune. (A făcut ceva în mare iuteala.) 3. agerime, agilitate, repeziciune, sprinteneală, suplețe, ușurință, vioiciune, (astăzi rar) sprintenie, (învechit) sprintinătate. (iuteala în mișcări.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IUȚEALĂ: IUȚEÁLĂ, iuțeli, substantiv feminin 1. Caracterul a ceea ce este iute, grabă cu care se mișcă cineva sau ceva; viteză (mare); repeziciune. • Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător. 2. Gust înțepător, usturător, picant. 3. Mânie; violență. – Iuți + sufix -eală. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IUȚEALĂ: IUȚEÁLĂ, iuțeli, substantiv feminin 1. Caracterul a ceea ce este iute, grabă cu care se mișcă cineva sau ceva; viteză (mare); repeziciune. • Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător. 2. Gust înțepător, pișcător, picant. 3. Mânie; violență. – Iuți + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IUȚEALĂ: IUȚEÁLĂ iutealaéli forme 1) Viteză mare cu care se mișcă cineva sau ceva; grabă cu care se efectuează o acțiune. • Cu iutealaeala fulgerului foarte repede. 2) Caracter iute. 3) Senzație gustativă înțepătoare, picantă. /a iuți + sufix iutealaală Forme diferite ale cuvantului iuteala: iutealaéli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru iuțeală: iuțeálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat iuțélii; plural iuțéli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru iuțeală: iuțeală forme 1. mare repeziciune; 2. figurat vehemență. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru iuțeală: iuțeálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat iuțélii; plural iuțéli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IUTEALA' iuțániiuțárIUȚÁRIIuteIUȚEÁLĂiúteleIUTEȘIUȚÍIUȚÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL iuțeală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului iuțeală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Iuțeală de deplasare a unui mobil. A făcut ceva în mare iuțeală. Iuțeală în mișcări. IUȚEÁLĂ iuțealăéli forme 1 Viteză mare cu care se mișcă cineva sau ceva; grabă cu care se efectuează o acțiune. • Cu iuțealăeala fulgerului foarte repede. /a iuți + sufix iuțealăală. |
GRAMATICA cuvântului iuțeală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului iuțeală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul iuțeală poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE iuţeală? Vezi cuvântul iuţeală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul iuţeală?[ iu-ţea-lă ] Se pare că cuvântul iuţeală are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL iuțeală Inţelegi mai uşor cuvântul iuțeală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului sau a glonțului = extrem de repede, fulgerător Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător Locuţiune adverbiala Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL iuțeală |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A vorbi din gușă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul iuțeală are forma: iuțéli
