 | as |
|
| Iubit [ iu-bit ] VEZI SINONIME PENTRU iubit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului iubit în mai multe dicționareDefinițiile pentru iubit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBIT substantiv, adjectiv 1. substantiv drag, scump. (iubit meu!) 2. substantiv amor, dragoste, iubire, (Olt.) iub. (El a fost marele meu iubit.) 3. adjectiv drag, scump, (figurat) dulce. (Ființă iubit.) 4. adjectiv drag, îndrăgit, scump. (Lucruri iubit; prieten iubit.) 5. substantiv amant, concubin, prieten, (popular) amorez, drăguț, ibovnic, (învechit) libovnic, (argotic) gagic, gagiu. (A avea un iubit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT3, -Ă, iubiți, -te, substantiv masculin și forme Persoană iubită, cu care o persoană de alt sex e în relații de dragoste. De-acum iubitul tău să fiu, Iar tu, iubita mea. COȘBUC, P. I 281. Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite! EMINESCU, O. I 54. Chiar astăzi mă mărit Cu al meu iubit. ALECSANDRI, T. I 224. Forme diferite ale cuvantului iubit: iubit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT2, -Ă, iubiți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag. 2. S. m. și forme Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguț. – vezi iubi. Forme diferite ale cuvantului iubit: iubit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT2, -Ă, iubiți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag. 2. S. m. și forme Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguț. – vezi iubi. Forme diferite ale cuvantului iubit: iubit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT2, -Ă, iubiți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag. 2. S. m. și forme Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguț. – vezi iubi. Forme diferite ale cuvantului iubit: iubit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT, -Ă, iubiți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag. 2. S. m. și forme Persoană care este în relații de dragoste cu o altă persoană; amant, amorez, ibovnic, drăguț. – vezi iubi. Forme diferite ale cuvantului iubit: iubit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT1 substantiv neutru Faptul de a iubi; iubire. Tu să fi-nceput iubitul, Că-i făceam eu isprăvitul. COȘBUC, P. I 52. Lasă, mîndră, iubitul. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 449. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT iubittă (iubitți, iubitte) m. și forme Persoană care întreține relații de dragoste cu o persoană de sex opus. /v. a iubi Forme diferite ale cuvantului iubit: iubittă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru iubit: iubít1 adjectiv masculin, substantiv masculin, plural iubíți; adjectiv feminin, substantiv feminin iubítă, plural iubíte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru iubit: iubít adjectiv masculin, substantiv masculin, plural iubíți; forme singular iubítă, plural iubíte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT1 substantiv neutru Iubire. – vezi iubi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IUBIT: IUBÍT1 substantiv neutru Iubire. – vezi iubi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru iubit: iubit m. amant, drăguț. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru iubit: iubít substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru iubit: iubít2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IUBIT' iubáreț/iubăréțiubéțIUBÍIubireIUBÍTIUBÍTĂiubițéliubițícăIUBITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL iubit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului iubit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Iubit meu! 2. El a fost marele meu iubit. Ființă iubit. Lucruri iubit; prieten iubit. A avea un iubit. El a fost marele meu iubit. Lucruri iubit; prieten iubit. A avea un iubit. IUBÍT iubittă iubitți, iubitte m. |
GRAMATICA cuvântului iubit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului iubit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul iubit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE iubit? Vezi cuvântul iubit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul iubit?[ iu-bit ] Se pare că cuvântul iubit are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL iubit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceas digital?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul iubit are forma: iubíți
La singular substantivul iubit are forma: iubítă
