 | as |
|
| Isteţime [ is-te-ţi-me ] VEZI SINONIME PENTRU isteţime PE ESINONIME.COM definiția cuvântului istetime în mai multe dicționareDefinițiile pentru istetime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ISTEȚIME: ISTEȚIME s. 1. abilitate, destoinicie,dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, îndemînare, pricepere, știință, talent, ușurință, (popular) meșteșug, meșteșugire, (învechit și regional) meșterie, (regional) apucătură, pricepuție, (învechit) iscusire, marafet, practică. (Demonstra o mare istetime în mînuirea...) 2. agerime, deșteptăciune, dibăcie, inteligență, iscusință, îndemînare, pricepere. (istetime cuiva intr-o imprejurare dată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ISTEȚIME: ISTEȚÍME, istețimi, substantiv feminin Agerime (de minte), pricepere, iscusință. Era, prin istețimea lui firească, cu mult deasupra conșcolarilor. GALACTION, O. I 114. O lingură de istețime face uneori mai mult decît un car de putere. REBREANU, I. 25. Văzurăm oameni mari cu istețime, Filozofi, poeți și ritori înțelepți cu adîncime. CONACHI, P. 304. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ISTEȚIME: ISTEȚÍME, istețimi, substantiv feminin Agerime (de minte), iscusință, pricepere, vioiciune, ingeniozitate, isteție, isteciune, perspicacitate. – Isteț + sufix -ime. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ISTEȚIME: ISTEȚÍME, istețimi, substantiv feminin Agerime (de minte), iscusință, pricepere, vioiciune, ingeniozitate, isteție, isteciune, perspicacitate. – Isteț + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ISTEȚIME: ISTEȚÍME istetimei forme Calitatea de a fi isteț; agerime a minții. [G.-D. istețimii] /isteț + sufix istetimeime Forme diferite ale cuvantului istetime: istetimei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru istețime: istețíme forme (despre isteț). Deșteptăcĭune, pricepere. – Vechĭ și isteție și istecĭúne. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru istețime: istețíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat istețímii; plural istețími Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru istețime: istețíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat istețímii; plural istețími Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru istețime: istețime forme fineță, ingeniozitate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ISTETIME' istețeálăistețéscistețíISTEȚÍEISTEȚÍMEIstfanIstibistícist/iest |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL istețime Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului istețime dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Demonstra o mare istețime în mînuirea. Istețime cuiva intr-o imprejurare dată. ISTEȚÍME istețimei forme Calitatea de a fi isteț; agerime a minții. Istețimii] /isteț + sufix istețimeime. |
GRAMATICA cuvântului istețime? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului istețime. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul istețime poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE isteţime? Vezi cuvântul isteţime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul isteţime?[ is-te-ţi-me ] Se pare că cuvântul isteţime are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL istețime |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma bionică informațională?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul istețime are forma: istețími
