 | as |
|
| Ironie [ i-ro-ni-e ] VEZI SINONIME PENTRU ironie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ironie în mai multe dicționareDefinițiile pentru ironie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE, ironii, substantiv feminin Vorbă, frază, expresie care conține o ușoară batjocură, folosind cuvinte opuse celor gîndite; zeflemea, persiflare. E dușman al vorbelor de prisos. Brusc și drept. Simplicitate sănătoasă, demnitate bărbătească, ironie lipsită de răutate. SADOVEANU, E. 242. Maria îi răspunse cu o ironie înmuiată de tristețea ochilor negri, mari. CAMIL PETRESCU, N. 138. Dispreț, ironii și ură întîlneau pretutindenea. BART, E. 302. • Expresia: Ironia soartei = joc neașteptat al întîmplării, care pare dictat de o intenție malițioasă conștientă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE substantiv feminin 1. Cuvânt, frază conținând o ușoară batjocură, folosind semnificații opuse sensului lor obișnuit; zeflemea, persiflare. • Ironia soartei = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării. 2. Categorie estetică și filozofică desemnând expresii sau imagini cu semnificații opuse sensului obișnuit, în scopul ridiculizării disimulate. ♦ Figură de stil prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul. [Gen. -iei. / < limba franceza ironie, conform italiana , latina ironia, greacă eironeia – întrebare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE substantiv feminin 1. persiflare. • ironie a sorții = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării. 2. categorie estetică și filozofică, desemnând expresii sau imagini cu semnificații opuse sensului obișnuit, în scopul ridiculizării disimulate. • figură de stil prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul. (< limba franceza ironie, latina ironia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE, ironii, substantiv feminin Vorbă, frază, expresie, afirmație care conține o ușoară batjocură la adresa cuiva sau a ceva, folosind de obicei semnificații opuse sensului lor obișnuit; zeflemea, persiflare. • Expresia: Ironia sorții = joc neașteptat al întâmplării. – Din limba franceza ironie, latina ironia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE, ironii, substantiv feminin Vorbă, frază, expresie, afirmație care conține o ușoară batjocură la adresa cuiva sau a ceva, folosind de obicei semnificații opuse sensului lor obișnuit; zeflemea, persiflare. • Expresia: Ironia sorții = joc neașteptat al întâmplării. – Din limba franceza ironie, latina ironia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONÍE ironiei forme Vorbă conținând o ușoară batjocură (la adresa cuiva sau a ceva). • ironiea soartei joc al întâmplării, care pare a fi o urmare a unei intenții rele. [G.-D. ironiei] /<lat. ironia, greacă eironeia Forme diferite ale cuvantului ironie: ironiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONIE substantiv persiflare, zeflemea, (rar) persiflaj, (figurat) împunsătură, înțepătură, pișcătură, șfichi, șfichiuitură. (O ironie cu adresă precisă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ironie: ironie forme 1. batjocură fină; 2. figură de retorică prin care se zice contrarul de ceea ce verb reflexiv:ea să se dea a înțelege. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ironie: ironíe substantiv feminin, articulat ironía, genitiv dativ articulat ironíei; plural ironíi, articulat ironíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ironie: ironíe substantiv feminin, articulat ironía, genitiv dativ articulat ironíei; plural ironíi, articulat ironíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru IRONIE: IRONIE bășcălie, harneală, mișto, tiflă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IRONIE' irodiéceirodíțăIrofteiaIRÓNICIRONÍEironísmironístironístăIRONIZÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL IRONIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ironie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IRONÍE ironiei forme Vorbă conținând o ușoară batjocură la adresa cuiva sau a ceva. • ironiea soartei joc al întâmplării, care pare a fi o urmare a unei intenții rele. O ironie cu adresă precisă. O ironie cu adresă precisă. |
GRAMATICA cuvântului IRONIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ironie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul IRONIE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ironie? Vezi cuvântul ironie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ironie?[ i-ro-ni-e ] Se pare că cuvântul ironie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL IRONIE Inţelegi mai uşor cuvântul ironie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Ironia soartei = joc neașteptat al întîmplării, care pare dictat de o intenție malițioasă conștientă Ironia soartei = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării ironie a sorții = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării Ironia sorții = joc neașteptat al întâmplării Ironia sorții = joc neașteptat al întâmplării |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL IRONIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vagon de dormit?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ironie are forma: ironíi
