|
Ireproşabil [ i-re-pro-şa-bil ] VEZI SINONIME PENTRU ireproşabil PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ireprosabil în mai multe dicționareDefinițiile pentru ireprosabil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL, -Ă, ireproșabili, -e, adjectiv Care este fără cusur, căruia nu i se poate reproșa nimic, căruia nu i se poate găsi nici o vină, impecabil. vezi corect. Un meșter ireproșabil. ▭ Primește de la el lungi epistole, cu un dictando ireproșabil. GALACTION, O. I 124. Sînt unele pagini din toate punctele de vedere ireproșabile. GHEREA, ST. Hristos I 287. • (Adverbial) Ireproșabil în negru îmbrăcat, În frac... ANGHEL-IOSIF, C. M. I 44. Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabil-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL, -Ă, ireproșabili, -e, adjectiv Căruia nu i se poate reproșa nimic; care este fără cusur, fără greșeli; desăvârșit, impecabil, perfect, nereproșabil. ♦ (Adverbial) Fără cusur, în mod desăvârșit. – Din limba franceza irréprochable. Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabil-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL, -Ă, ireproșabili, -e, adjectiv Căruia nu i se poate reproșa nimic; care este fără cusur, fără greșeli; desăvârșit, impecabil, perfect, nereproșabil. ♦ (Adverbial) Fără cusur, în mod desăvârșit. – Din limba franceza irréprochable. Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabil-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ireproșabil: *ireproșábil, -ă adjectiv (în franceză irréprochable. vezi reproș). Căruĭa nu i se poate face nicĭ un reproș, foarte bun, perfect: elev, lucru ireproșabil. adverb În mod ireproșabil: a cînta ireproșabil. Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabil-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL2 ireprosabilă (ireprosabili, ireprosabile) Care corespunde tuturor cerințelor; lipsit de defecte; absolut; complet; perfect; desăvârșit; impecabil. /<fr. irréprochable Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabilă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘABIL adjectiv 1. desăvîrșit, impecabil, perfect. (Un serviciu hotelier ireprosabil.) 2. exemplar, impecabil, pilduitor. (O comportare ireprosabil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL, -Ă adjectiv (și adverb) fără cusur, foarte corect, impecabil. (< limba franceza irréprochable) Forme diferite ale cuvantului ireprosabil: ireprosabil-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ireproșabil: ireproșábil (-re-pro-) adjectiv masculin, plural ireproșábili; forme ireproșábilă, plural ireproșábile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL, -Ă: IREPROȘÁBIL, -Ă adjectiv Fără cusur, foarte corect, impecabil. [conform limba franceza irréprochable]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IREPROȘABIL: IREPROȘÁBIL1 adverb În mod desăvârșit; la perfecție. /<fr. irréprochable Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ireproșabil: ireproșabil a. ce nu merită nici un reproș. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ireproșabil: ireproșábil adjectiv masculin reproșabil Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IREPROSABIL' IreparabilIrepetabilIREPREHENSÍBIL, -ĂirepresíbilIREPROȘÁBILireproșabilitáteirésIr/escuIRESINE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ireproșabil Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ireproșabil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IREPROȘÁBIL2 ireproșabilă ireproșabili, ireproșabile Care corespunde tuturor cerințelor; lipsit de defecte; absolut; complet; perfect; desăvârșit; impecabil. Un serviciu hotelier ireproșabil. O comportare ireproșabil. Un serviciu hotelier ireproșabil. O comportare ireproșabil. |
GRAMATICA cuvântului ireproșabil? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ireproșabil. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ireproșabil poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ireproşabil? Vezi cuvântul ireproşabil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ireproşabil?[ i-re-pro-şa-bil ] Se pare că cuvântul ireproşabil are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ireproșabil |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua vorba înapoi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|