 | as |
|
| înzestra [ în-zes-tra ] VEZI SINONIME PENTRU înzestra PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inzestra în mai multe dicționareDefinițiile pentru inzestra din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înzestra (forma la infinitiv) A înzestra conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA: ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb I. tranzitiv 1. A da zestre unei fete (cînd se mărită); a dota. Nu m-ei da mie fata asta, omule? Că eu ți-oi înzestra-o, ș-a fi bine de ea. VLAHUȚĂ, O. A. 498. ♦ A acorda un bun material, o sursă de venituri etc. Ridicase el... mînăstirea Crinului, cu hramul Troiței și o înzestrase cu multe podoabe și avere mare. CARAGIALE, O. III 87. 2. A prevedea (o întreprindere, o instituție, o locuință) cu cele necesare, a procura obiecte necesare. Bucurîndu-se de sprijinul frățesc al țării care construiește comunismul, țările de democrație populară își înzestrează industria lor cu tehnica cea mai înaintată. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. Își vor mări locuința înzestrînd-o cît mai bine. SADOVEANU, E. 27. • (Glumeț) D-na Timotin a ținut să mă înzestreze cu tot ce trebuie și nu trebuie unei călătorii. IBRĂILEANU, A. 137. 3. figurat A dota (pe cineva) cu calități morale, fizice etc. Natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă. CARAGIALE, O. II 140. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA: ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb I. tranzitiv 1. A da zestre unei fete (când se mărită). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota. 3. figurat A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc. – În + zestre. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA: ÎNZESTRÁ, înzestrez, verb I. tranzitiv 1. A da zestre unei fete (când se mărită). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota. 3. figurat A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc. – În + zestre. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNZESTRA: ÎNZESTRA verb 1. a dota, a echipa, a prevedea, a utila, (învechit) a provedea. (A inzestra uzina cu cele necesare.) 2. a dota, (învechit și popular) a dărui. (A inzestra o fată de măritat.) 3. a dota, (figurat) a împodobi. (Natura l-a inzestra cu însușiri alese.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înzestra: înzestrá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înzestréz, persoana a treia singular: el / ea și plural înzestreáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înzestréze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înzestra: înzestrá (a inzestra) verb, indicativ prezent 3 înzestreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INZESTRA' ÎNZECÍTînzeciuítÎNZEÍTînzelátÎNZESTRÁÎNZESTRÁREÎNZESTRÁTînzestrézÎNZEUÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înzestra Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înzestra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A înzestra uzina cu cele necesare. A înzestra o fată de măritat. Natura l-a înzestra cu însușiri alese. A înzestra o fată de măritat. Natura l-a înzestra cu însușiri alese. înzestrá a înzestra verb, indicativ prezent 3 înzestreáză. |
GRAMATICA cuvântului înzestra? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înzestra. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înzestra poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înzestra? Vezi cuvântul înzestra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înzestra?[ în-zes-tra ] Se pare că cuvântul înzestra are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înzestra |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fără nici un gust?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înzestra se conjugă: ei ele înzestreáză
