 | as |
|
| învoire [ în-vo-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU învoire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului invoire în mai multe dicționareDefinițiile pentru invoire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVOIRE: ÎNVOÍRE, învoiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) învoi. 1. Permisiune, voie, îngăduire, aprobare. Să nu poată ieși de aici fără învoirea mea. CREANGĂ, P. 300. Văzînd că el venea cu însuși învoirea Porții... cerură voie să rămîie a-l întovărăși. NEGRUZZI, S. I 142. Orice act... trebuia să fie făcut cu învoirea sfatului. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ Permisiune de a lipsi pentru scurt timp de la locul de muncă. Mîine îți dau în primire regimentul. După un an și jumătate, am și eu învoire de-o lună. SADOVEANU, M. C. 100. 2. Acord, convenție, pact, înțelegere. • locuțiune adv; După învoire = potrivit înțelegerii. 3. (Adesea determinat prin «bună») Înțelegere, armonie. Se silea... să facă pace, să fie între oameni bună învoire. ISPIRESCU, L. 394. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVOIRE: ÎNVOIRE s. 1. acord, aranjament, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, legămînt, pact, tranzacție, (învechit și popular) legătură, (popular) tîrg, tocmeală, tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (învechit) așezămînt, cuvînt, simfonie, sulf, șart, (argotic) șustă. (Conform invoire...) 2. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțămînt, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, permisiune, voie, voință, verb reflexiv:ere, (învechit și regional) poslușanie, slobozenie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (învechit) concurs, pozvol, sfat, volnicie. (Nu se face nimic fără invoire lui.) 3. (termen militar) permisie, (Transilvania și Maramures) săbășag, (învechit) slobozenie, slobozie. (Are o invoire de 3 zile.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVOIRE: ÎNVOÍRE invoirei forme 1) vezi A ÎNVOI și A SE ÎNVOI. • După invoire potrivit înțelegerii. 2) Permis de a lipsi pentru scurt timp de la serviciu. /v. a (se) învoi Forme diferite ale cuvantului invoire: invoirei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVOIRE: ÎNVOÍRE, învoiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) învoi și rezultatul ei. ♦ Permisie acordată cuiva. – vezi învoi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVOIRE: ÎNVOÍRE, învoiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) învoi și rezultatul ei. ♦ Permisie acordată cuiva. – vezi învoi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru învoire: învoíre forme Acțiunea de saŭ de a se învoi. Permisiune: învoirea dată unor soladțĭ de a ĭeși în oraș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învoire: învoíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat învoírii; plural învoíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru învoire: învoíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat învoírii; plural învoíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVOIRE' ÎNVOIOȘÁînvoioșáreînvoioșátÎNVOIOȘÍÎNVOÍREÎNVOÍTÎNVOITÓRînvólbînvolbá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL învoire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învoire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Conform învoire. Nu se face nimic fără învoire lui. Are o învoire de 3 zile. ÎNVOÍRE învoirei forme 1 vezi A ÎNVOI și A SE ÎNVOI. • După învoire potrivit înțelegerii. |
GRAMATICA cuvântului învoire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învoire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul învoire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE învoire? Vezi cuvântul învoire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învoire?[ în-vo-i-re ] Se pare că cuvântul învoire are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL învoire Inţelegi mai uşor cuvântul învoire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adv; După învoire = potrivit înțelegerii |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL învoire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ expresia: popular a se pune de pricină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul învoire are forma: învoíri
