eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție invirtitura


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
învîrtitură [ în-vîr-ti-tu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU învîrtitură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului invirtitura în mai multe dicționare

Definițiile pentru invirtitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVÎRTITURĂ:
ÎNVÎRTITÚRĂ, învîrtituri, substantiv feminin

1. Faptul de a se învîrti; mișcare în cerc, învîrtire. Hora se sparse după două învîrtituri.
♦ Întorsătură, ocol. Turcilor că poruncea, Ca neferi îi trimitea Tot în țeara Moldovei, La-nvîrtitura Schelei S-aducă piatra Morii. TEODORESCU, P. P. 567.

2. figurat Manevră, șiretlic. La întoarcere i-a povestit ea toată istoria, toate stăruințele și învîrtiturile unchiului, pînă să înduplece pe mama lor. VLAHUȚĂ, O. A. III 16.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNVÎRTITURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVÎRTITURĂ:
ÎNVÎRTITURĂ s.

1. întoarcere, învîrteală, învîrtire, învîrtit, răsucire, rotație, rotire, rotit, (popular) rotitură, rotocol. (O invirtitura de 360 de grade.)

2. piruetă, (învechit) sfîrlitură. (invirtitura la vals.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

învîrtitură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru învîrtitură:
învîrtitúră forme, plural ĭ. Rezultatu învîrtituriĭ: o învîrtitură a pămîntuluĭ în prejuru luĭ formează ziŭa și noaptea.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'INVIRTITURA'
ÎNVÎRTÍTÎNVÎRTÍTĂînvîrtitoáreînvîrtitórînvîrtitúrăÎNVÎRTOȘÁînvîrtoșáreÎNVÎRTOȘÁTînvîrtoșéz

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL învîrtitură
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învîrtitură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O învîrtitură de 360 de grade.
învîrtitură la vals.

GRAMATICA cuvântului învîrtitură?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învîrtitură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul învîrtitură poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul învîrtitură sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE învîrtitură?
Vezi cuvântul învîrtitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învîrtitură?
[ în-vîr-ti-tu-ră ]
Se pare că cuvântul învîrtitură are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în timp util?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
aparat electric de încălzire în care căldura este transmisă prin radiații
curent apărut în a doua jumătate a secolul xix, fundat de lingviștii germani osthoff și brugmann, care pune accent pe cercetarea limbilor vii și pe legile fonetice, dar care nu s-a putut ridica la conceperea limbii ca un fenomen social
la timp, la momentul oportun
drumul aparent proiectat pe bolta cerească pe care se deplasează un corp ceresc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app