|
înviorare [ în-vi-o-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU înviorare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inviorare în mai multe dicționareDefinițiile pentru inviorare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVIORARE: ÎNVIORARE s. 1. redresare, refacere, restabilire, (rar) redresament, (figurat) remontare. (inviorare cuiva după un leșin.) 2. reviriment. (S-a produs o inviorare în activitatea...) 3. însuflețire, (regional) învioșare. (inviorare atmosferei.) 4. împrospătare. (inviorare florilor.) 5. ațîțare, întețire. (inviorare focului.) 6. activare, dinamizare, intensificare, stimulare. (inviorare unui proces.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVIORARE: ÎNVIORÁRE, înviorări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. Exerciții de înviorare. ▭ Pe fața femeii trecu o undă de înviorare, ca și cînd glasul lui i-ar fi alinat suferința. REBREANU, R. II 65. – Pronunțat: -vi-o-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVIORARE: ÎNVIORÁRE, înviorări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. [ pronunție: -vi-o-] – vezi înviora. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVIORARE: ÎNVIORÁRE, înviorări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. [ pronunție: -vi-o-] – vezi înviora. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înviorare: învioráre substantiv feminin (silabe -vi-o-), genitiv dativ articulat înviorării; plural înviorări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înviorare: învioráre (-vi-o-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat înviorắrii; plural înviorắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVIORARE' învioláINVIOLÁBILINVIOLABILITÁTEÎNVIORÁÎNVIORÁREÎNVIORÁTÎNVIORĂTÓRÎNVIOȘÁÎNVIOȘÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înviorare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înviorare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii înviorare cuiva după un leșin. S-a produs o înviorare în activitatea. înviorare atmosferei. înviorare florilor. înviorare focului. înviorare unui proces. înviorare cuiva după un leșin. S-a produs o înviorare în activitatea. înviorare florilor din vază. |
GRAMATICA cuvântului înviorare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înviorare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înviorare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înviorare? Vezi cuvântul înviorare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înviorare?[ în-vi-o-ra-re ] Se pare că cuvântul înviorare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înviorare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mers în gol?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|