 | as |
|
| învinui [ în-vi-nu-i ] VEZI SINONIME PENTRU învinui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului invinui în mai multe dicționareDefinițiile pentru invinui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a învinui (forma la infinitiv) A învinui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVINUI: ÎNVINUÍ, învinuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) considera vinovat; a (se) învinovăți; a (se) acuza. ♦ tranzitiv specializare A acuza pe cineva în fața unei instanțe judecătorești; a inculpa. – În + vină + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVINUI: ÎNVINUÍ, învinuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) considera vinovat; a (se) învinovăți; a (se) acuza. ♦ tranzitiv specializare A acuza pe cineva în fața unei instanțe judecătorești; a inculpa. – În + vină + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVINUI: ÎNVINUÍ, învinuiesc, verb IV. tranzitiv A învinovăți, a acuza. De-ar fi fost acasă și s-ar fi întîmplat ceva în sat, numai pe dînsul l-ar fi învinuit boierii de toate. REBREANU, R. II 58. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVINUI: ÎNVINUI verb a (se) acuza, a (se) învinovăți, (livresc) a (se) incrimina, (prin Moldova) a (se) bănui, (învechit) a (se) jelui, a (se) prihăni, a (se) vinovăți, a (se) vinui. (Se invinui reciproc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învinui: învinuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea învinuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural învinuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru învinui: învinuí (a invinui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea învinuiá; conjunctiv prezent 3 să învinuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVINUI' învinovățéscÎNVINOVĂȚÍÎNVINOVĂȚÍREÎNVÍNSÎNVINUÍÎNVINUÍREÎNVINUÍTînvioláINVIOLÁBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNVINUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învinui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se Învinui reciproc. învinuí a Învinui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea învinuiá; conjunctiv prezent 3 să învinuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului ÎNVINUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învinui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNVINUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE învinui? Vezi cuvântul învinui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învinui?[ în-vi-nu-i ] Se pare că cuvântul învinui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNVINUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Casă de cultură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
