 | as |
|
| înviere [ în-vi-e-re ] VEZI SINONIME PENTRU înviere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inviere în mai multe dicționareDefinițiile pentru inviere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIÉRE, învieri, substantiv feminin 1. (În credințele religioase, în superstiții și în basme) Acțiunea de a învia; revenire sau readucere la viață. Făt-Frumos... înțălese minunea învierii sale. EMINESCU, N. 17. ♦ Sărbătoarea creștină a paștelui; prin extensie slujba care se face în noaptea care premerge acestei sărbători. • Învierea a doua = slujba din ziua întîi de paști. La învierea a doua, nu mi-a mai mers așa de bine. CREANGĂ, A. 33. 2. figurat Renaștere, înviorare, trezire. Glasul libertății Va suna-n ziua dreptății Pentru biata țeara mea, Și din umbrele durerii, Steaua mîndr-a învierii Răsări-va pentru ea. ALECSANDRI, P. A. 84. – Pronunțat: -vi-e-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIÉRE (< învia) substantiv feminin 1. Faptul de a învia; figurat înviorare, trezire. 2. Sărbătoare creștină a Paștilor, celebrând învierea din morți a lui lui Iisus Hristos, după răstignirea pe cruce; slujba din noaptea premergătoare. Este cea mai mare sărbătoare a întregii creștinătăți, semnificând biruința asupra morții și izbăvirea de păcatul strămoșesc. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIÉRE substantiv feminin Acțiunea de a învia. ♦ Cea mai mare sărbătoare creștină, de Paște, care celebrează învierea din morți a lui Isus Hristos, după răstignirea pe cruce; slujba din noaptea premergătoare acestei sărbători. [ pronunție: -vi-e-] – vezi învia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înviere: înviére forme Acțiunea de a învia. Învierea Domnuluĭ, sărbătoarea și serviciu religios făcut la ortodocșĭ în noaptea de Sîmbătă spre Duminică și cu care începe Paștele. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înviere: înviere forme 1. acțiunea de a învia și rezultatul ei: cântând un imn de înviere BĂLC.; 2. Învierea Domnului, sărbătoarea și slujba făcută în noaptea. Paștelor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIÉRE substantiv feminin Acțiunea de a învia. ♦ Sărbătoarea creștină de Paște; noaptea care precedă această sărbătoare. [ pronunție: -vi-e-] – vezi învia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIERE s. 1. sculare, (învechit) sculat, sculătoare, sculătură. (inviere din morți.) 2. (termen bisericesc) (învechit) voscreasnă. (inviere Domnului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVIERE: ÎNVIÉRE invierei forme 1) vezi A ÎNVIA. 2) rel. Paștele creștinesc. [G.-D. învierii] /v. a învia Forme diferite ale cuvantului inviere: invierei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înviere: înviére substantiv feminin (silabe -vi-e-), genitiv dativ articulat înviérii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înviere: înviére (-vi-e-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat înviérii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Înviere: Înviére (sărbătoare) substantiv pr. forme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Înviere: Înviere ≠ moarte, pierire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVIERE' INVÍDIEinvidiéreinvidiézINVIDIÓSÎNVIÉREÎnviéreaînviermănoșáînviermănoșáreînviermănoșát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Înviere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înviere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Înviere din morți. Înviere Domnului. Înviere din morți. Înviere Domnului. ÎNVIÉRE Învierei forme 1 vezi A ÎNVIA. |
GRAMATICA cuvântului Înviere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înviere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Înviere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înviere? Vezi cuvântul înviere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înviere?[ în-vi-e-re ] Se pare că cuvântul înviere are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Înviere Inţelegi mai uşor cuvântul înviere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Învierea a doua = slujba din ziua întîi de paști |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Înviere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Despre animale cu o pată albă în frunte sau cu o dungă albă pe botanică a cunoaște pe cineva ca pe un cal breaz?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
