 | as |
|
| Inventare [ in-ven-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU inventare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inventare în mai multe dicționareDefinițiile pentru inventare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INVENTARE: INVENTARE s. 1. concepere, creare, elaborare, imaginare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, realizare, scornire, (învechit și popular) izvodire. (inventare unui nou sistem de...) 2. născocire, plăsmuire, scornire, ticluire, (figurat) urzire. (inventare unei minciuni.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INVENTARE: INVENTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inventa. În treizeci de ani, Puterea Sovietică a adunat aici peste 20 milioane de volume și broșuri, tipărite de-a lungul sutelor de ani de la inventarea tiparului și pînă astăzi. STANCU, U.R.S.S. 28. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INVENTARE: INVENTÁRE, inventări, substantiv feminin Acțiunea de a inventa și rezultatul ei; născocire, scornire. – vezi inventa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INVENTARE: INVENTÁRE, inventări, substantiv feminin Acțiunea de a inventa și rezultatul ei; născocire, scornire. – vezi inventa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inventare: inventáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat inventării; plural inventări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inventare: inventáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat inventắrii; plural inventắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INVENTARE: INVENTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inventa. [< inventa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVENTARE' înveninătúrăînveninézINVENTÁINVENTÁRINVENTÁREINVENTARIÁinventariéreinventariézINVENTÁRIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL INVENTARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului inventare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Inventare unui nou sistem de. Inventare unei minciuni. Inventare unui nou sistem de. Inventare unei minciuni. |
GRAMATICA cuvântului INVENTARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inventare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INVENTARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE inventare? Vezi cuvântul inventare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul inventare?[ in-ven-ta-re ] Se pare că cuvântul inventare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INVENTARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Boala papagalilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul inventare are forma: inventări
