 | as |
|
| înveli [ în-ve-li ] VEZI SINONIME PENTRU înveli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inveli în mai multe dicționareDefinițiile pentru inveli din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înveli (forma la infinitiv) A înveli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. tranzitiv 1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A acoperi; (urmat de determinări introduse prin prepoziție «în») a înfășura. A învelit copilul cu plapuma. A învelit pachetul în hîrtie. ▭ Ofițerul de cuart, învelit în mantaua de ploaie, controlează cercetător busola. BART, S. M. 16. A întîlnit doi tineri călări, care se îndreptau în fuga cailor spre dealul Catalinei, din care a cunoscut pe Dragomir curteanul, iar pe celălalt nu l-a putut videa, fiind învelit cu mantaua. NEGRUZZI, S. I 108. • figurat [Boul] pornește cu pași grei, se apropie de stăpîn, pînă cînd îl învelește în umbra trupului lui trudit, ca într-o pînză răcoroasă. GÎRLEANU, L. 39. (Fără determinare) Soarele e galben, norii-l învelesc, Rîurile albe în sînge roșesc. BOLINTINEANU, O. 10. • reflexiv De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mă-nveli. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 464. (Cu pronunțare regională) Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrîmi, apoi învălindu-se în mantaua ce i-o țăsuse... se culcă. EMINESCU, N. 29. ♦ (Cu privire la cărți sau caiete) A acoperi scoarțele cu hîrtie; a îmbrăca. 2. (Cu privire la case) A acoperi cu țiglă, tablă etc. Casa noastră e învelită cu șindrilă. STANCU, despre 295. Casele învălite cu argint... strălucea la soare. ISPIRESCU, L. 300. 3. (Cu privire la foc) A acoperi cu un strat de pămînt, de cenușă etc., pentru a face să ardă mocnit; a învălui. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit Și prin satul adormit Doar verb reflexiv:un cîne-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ tranzitiv A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranzitiv A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ tranzitiv A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. tranzitiv A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – conform limba slavă (veche) valiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELÍ, învelesc, verb IV. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfășura în ceva. ♦ tranzitiv A acoperi scoarțele unei cărți sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranzitiv A acoperi o casă cu țigle, cu tablă etc. ♦ tranzitiv A acoperi focul (sau jarul etc.) cu pământ sau cu cenușă pentru a-l face să ardă mocnit. 2. tranzitiv A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al războiului. – conform limba slavă (veche) valiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVELI: ÎNVELI verb 1. a (se) acoperi, a (se) înfășura, (învechit și popular) a (se) coperi, (popular) a (se) învălui, (învechit și regional) a (se) astruca. (S-a inveli cu plapuma și s-a culcat.) 2. a (se) acoperi, a (se) îmbrăca, (învechit și popular) a (se) coperi. (A inveli o carte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înveli: învelí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural înveleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înveli: învelí (a inveli) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent 3 să înveleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVELI' ÎNVEDERÁTînvederézînvegheáînveléscÎNVELÍînvelicíÎNVELÍREÎNVELÍȘÎNVELÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înveli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înveli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a înveli cu plapuma și s-a culcat. A înveli o carte. S-a înveli cu plapuma. învelí a înveli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele învelésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea înveleá; conjunctiv prezent 3 să înveleáscă. |
GRAMATICA cuvântului înveli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înveli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înveli poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE înveli? Vezi cuvântul înveli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înveli?[ în-ve-li ] Se pare că cuvântul înveli are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înveli |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu inima slobodă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
