 | as |
|
| învăţat [ în-vă-ţat ] VEZI SINONIME PENTRU învăţat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului invatat în mai multe dicționareDefinițiile pentru invatat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT, -Ă, învățați, -te, adjectiv 1. Care știe multă carte; care posedă cunoștințe profunde; instruit, erudit, savant, doct, cultivat, cult; prin extensie priceput. A auzit că oamenii învățați sînt fericiți și voiește ca fiul său să ajungă un om învățat. DEMETRESCU, O. 102. Omul învățat înțelept va fi. CREANGĂ, A. 12. Era un om foarte învățat și cunoscut pe verb reflexiv:emea lui. NEGRUZZI, S. I 245. ♦ (Substantivat) Savant. Ocupînd un loc de frunte printre marii învățați ai poporului romîn, Dimitrie Cantemir a fost totodată un patriot înflăcărat, un luptător activ pentru cauza eliberării țării sale de sub jugul, otoman. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2802. Sosind la Paris, întîia... îngrijire fu a face cunoștința învățaților din astă capitală. NEGRUZZI, S. II 152. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Studiat și reținut în memorie. Un rol învățat. 3. Deprins, dedat, obișnuit (cu ceva). Nu-s cu dorul învățată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 109. 4. (Despre animale) Care poate fi utilizat la anumite treburi; dresat, domesticit, îmblînzit. S-a dus... să auză cum o fi cîntînd un măgar învățat. CARAGIALE, O. I 375. Are oi mai multe, Mîndre și cornute, Și cai învățați Și cîni mai bărbați. ALECSANDRI, P. P. 1. Forme diferite ale cuvantului invatat: invatat-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚAT adjectiv, s. 1. adjectiv citit, erudit, savant, (livresc) doct, (livresc rar) sapient, (popular) știut, (învechit și regional) pricopsit, știutor. (Un om invatat.) 2. substantiv cărturar, erudit, savant, (învechit) diac, (grecism învechit) sofologiotatos. (Un celebru invatat.) 3. adjectiv citit, cult, cultivat, educat, instruit, (rar) școlit, (învechit) pedepsit, politicit, spudaxit, sufletesc. (Un tînăr invatat.) 4. adjectiv memorat, memorizat. (Poezie invatat.) 5. adjectiv dresat. (Animal invatat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT2, -Ă, învățați, -te, adjectiv 1. Care știe multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; prin extensie priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. 3. Deprins, obișnuit cu ceva. 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. – vezi învăța. Forme diferite ale cuvantului invatat: invatat-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT2, -Ă, învățați, -te, adjectiv 1. Care știe multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; prin extensie priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. 3. Deprins, obișnuit cu ceva. 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. – vezi învăța. Forme diferite ale cuvantului invatat: invatat-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT invatattă (invatatți, invatatte) și substantival 1) vezi A ÎNVĂȚA și A SE ÎNVĂȚA. 2) Care este specializat în cercetări științifice având cunoștințe vaste într-un anumit domeniu; savant. /v. a învăța Forme diferite ale cuvantului invatat: invatattă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru învățat: învățát, -ă adjectiv Instruit: elevĭ bine învățațĭ. Dresat: cîne învățat. Deprins: așa e el învățat: să bea cafea după prînz. Savant, erudit. substantiv Un învățat, un erudit. Forme diferite ale cuvantului invatat: invatat-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru învățat: învățat a. 1. deprins (mai ales rău); 2. instruit: un copil învățat; 3. erudit: om învățat. ║ m. om învățat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învățat: învățát adjectiv masculin, plural învățáți; forme singular învățátă, plural învățáte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Învățat: Învățat ≠ incult, neinstruit, neînvățat, prost Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT1 substantiv neutru Învățare. – vezi învăța. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚAT: ÎNVĂȚÁT1 substantiv neutru Învățare. – vezi învăța. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru învățat: *învățát1 substantiv masculin, plural învățáți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învățat: învățát substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru învățat: învățát2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVATAT' ÎNVĂȚĂMÂNTînvățămî́ntînvățămấntÎNVĂȚÁREÎNVĂȚÁTÎNVĂȚĂTOÁREÎNVĂȚĂTÓRînvățătoreásăînvățătorésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL învățat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învățat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un om învățat. Un celebru învățat. Un tînăr învățat. Poezie învățat. Animal învățat. Un om învățat. Un celebru învățat. Animal învățat. ÎNVĂȚÁT învățattă învățatți, învățatte și substantival 1 vezi A ÎNVĂȚA și A SE ÎNVĂȚA. |
GRAMATICA cuvântului învățat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învățat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul învățat poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE învăţat? Vezi cuvântul învăţat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învăţat?[ în-vă-ţat ] Se pare că cuvântul învăţat are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL învățat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala până la urmă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul învățat are forma: învățáți
