 | as |
|
| învăţământ [ în-vă-ţă-mânt ] VEZI SINONIME PENTRU învăţământ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului invatamant în mai multe dicționareDefinițiile pentru invatamant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂMẤNT: ÎNVĂȚĂMẤNT (< învăța, după limba franceza enseignement) substantiv neutru 1. Proces organizat de instruire și de educare în școală. Treptele de î., în România, sunt: primar (clasele I-IV), gimnazial (V-VIII), liceal (IX-XII) și superior. ♦ prin extensie Sistemul instituțiilor școlare dintr-o țară. 2. Domeniu în care activează cadrele didactice. 3. (La plural , în forma învățăminte) Concluzie teoretică și practică a unei expuneri, a unei întâmplări, a unui eveniment etc. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂMẤNT: ÎNVĂȚĂMẤNT, (1) învățăminte, substantiv neutru 1. Precept din care se deduce un mod de a acționa, de a gândi etc.; învățătură. 2. Domeniul și activitatea de instruire și de educare (prin școli); prin extensie totalitatea instituțiilor școlare. ♦ Învățământ la distanță = formă de învățământ superior, care nu implică prezența la cursuri, fiind destinat în primul rând persoanelor încadrate în muncă. – Învăța + sufix -ământ (după limba franceza enseignement). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂMÂNT: ÎNVĂȚĂMÂNT invatamantínte n. 1) la sing. Activitate social organizată de instruire și de educare a tinerei generații. 2) la sing. Totalitate a instituțiilor de instruire dintr-o țară. invatamant public. invatamant mediu. invatamant superior. 3) Concluzie dedusă din practica vieții sociale sau individuale; învățătură; lecție. invatamantintele istoriei. 4) fam. Îndrumare dată cuiva sau primită de cineva. /a învăța + sufixinvatamantământ Forme diferite ale cuvantului invatamant: ínte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂMÂNT: ÎNVĂȚĂMÂNT, (1) învățăminte, substantiv neutru 1. Precept din care se deduce un mod de a acționa, de a gândi etc.; învățătură. 2. Domeniul și activitatea de instruire și de educare (prin școli); prin extensie totalitatea instituțiilor școlare. – Învăța + sufix -ământ (după limba franceza enseignement). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNVĂȚĂMẤNT: ÎNVĂȚĂMẤNT substantiv neutru 1. proces de instruire și educare în școală. • (prin extensie) sistemul instituțiilor școlare dintr-o țară. 2. domeniu de activitate a cadrelor didactice. 3. (la plural) concluzie trasă dintr-o experiență, dintr-un eveniment etc. (după limba franceza enseignement) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru învățământ: învățământ n. 1. arta sau modul de a învăța, instrucțiune: învățământul poate fi literar, clasic, tehnic, științific, agricol, militar și religios; 2. lucru învățat, povață; 3. carieră de profesor: a intrat în învățământ. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru învățământ: învățământ substantiv neutru, (precepte, învățături) plural învățămínte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INVATAMANT' ÎNVĂSCÚTÎnvățÎNVĂȚÁÎNVĂȚĂCÉLÎNVĂȚĂMÂNTînvățămî́ntînvățămấntÎNVĂȚÁREÎNVĂȚÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL învățământ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului învățământ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNVĂȚĂMÂNT învățământínte n. învățământ public. învățământ mediu. învățământ superior. învățământintele istoriei. /a învăța + sufixînvățământământ. Procesul de învățământ. A tras învățământmintele care se impuneau. |
GRAMATICA cuvântului învățământ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului învățământ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul învățământ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE învăţământ? Vezi cuvântul învăţământ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul învăţământ?[ în-vă-ţă-mânt ] Se pare că cuvântul învăţământ are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL învățământ Inţelegi mai uşor cuvântul învățământ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ Învățământ la distanță = formă de învățământ superior, care nu implică prezența la cursuri, fiind destinat în primul rând persoanelor încadrate în muncă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL învățământ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: pita-vacii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul învățământ are forma: învățămínte
