|
înturnare [ în-tur-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU înturnare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inturnare în mai multe dicționareDefinițiile pentru inturnare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTURNARE: ÎNTURNÁRE, înturnări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) înturna și rezultatul ei; întoarcere, revenire. Brotăcelul cîntă vesel înturnarea zilelor calde. ODOBESCU, S. III 77. După înturnarea sa, neavînd ce face, intră în serviciu. NEGRUZZI, S. I 110. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTURNARE: ÎNTURNÁRE substantiv feminin (regional) Acțiunea de a (se) înturna și rezultatul ei; întoarcere, revenire, înturnat. – vezi înturna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTURNARE: ÎNTURNÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înturna și rezultatul ei; întoarcere, revenire, înturnat. – vezi înturna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înturnare: înturnare forme 1. întoarcere din cale; 2. figurat revenire: înturnarea primăverii NEGR. [ vezi înturnà]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înturnare: înturnare substantiv verbal ÎNAPOIERE. ÎNTOARCERE. REVENIRE. VENIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înturnare: înturnáre forme Acțiunea de a saŭ de a te înturna. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înturnare: înturnáre (regional) substantiv feminin, genitiv dativ articulat înturnắrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înturnare: înturnáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înturnării Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTURNARE' ințureáînturlúcînturluíÎNTURNÁÎNTURNÁREÎNTURNÁTînturnătoáreînțurțurátINTUȘABIL |
GRAMATICA cuvântului înturnare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înturnare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înturnare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înturnare? Vezi cuvântul înturnare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înturnare?[ în-tur-na-re ] Se pare că cuvântul înturnare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înturnare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Obstrucție intestinală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|