 | as |
|
| întrupare [ în-tru-pa-re ] VEZI SINONIME PENTRU întrupare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intrupare în mai multe dicționareDefinițiile pentru intrupare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTRUPARE: ÎNTRUPÁRE, întrupări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întrupa și rezultatul ei; concretizare, personificare. Casa nașului era pentru tine întruparea bunului trai. PAS, Z. I 174. Și-s fericit c-am fost o clipă-n stare Să simt, în marea lumii simfonie, A gîndurilor mele întrupare. VLAHUȚĂ, O. A. 84. • (Poetic) Și geana-mi rourează o lacrimă de dor. Un sol, o întrupare a sfântului amor. PĂUN-PINCIO, P. 82. ♦ (Concretizat) Trup, ființă. Încet, plutind, se-nalță mireasa-i... O dulce întrupare de omăt. EMINESCU, O. I 95. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTRUPARE: ÎNTRUPÁRE, întrupări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întrupa și rezultatul ei; concretizare, personificare; (concret) trup, ființă. ♦ Doctrină creștină esențială, potrivit căreia Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat în Isus Hristos, devenind astfel și Dumnezeu și Om, cele două naturi, divină și umană, îngemănate într-o unitate personală. – vezi întrupa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTRUPARE: ÎNTRUPARE s. 1. incarnare, (învechit) împelițare, încorporare, omenire. (intrupare unui animal în om, în basme.) 2. concretizare, incarnare, întruchipare, materializare, realizare, (rar) sensibilizare. (intrupare unei idei.) 3. incarnare, întruchipare, personificare, reprezentare, simbolizare, (învechit) personificație. (intrupare răului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTRUPARE: ÎNTRUPÁRE, întrupări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) întrupa și rezultatul ei; concretizare, personificare; (concret) trup, ființă. – vezi întrupa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întrupare: întrupáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat întrupării; plural întrupări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întrupare: întrupáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat întrupắrii; plural întrupắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTRUPARE' întrunchiatÎNTRUNÍÎNTRUNÍREÎNTRUPÁÎNTRUPÁREÎNTRUPÁTîntrupoșáîntrupuráîntrupurăciúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL întrupare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întrupare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii întrupare unui animal în om, în basme. întrupare unei idei. întrupare răului. întrupare unui animal în om, în basme. |
GRAMATICA cuvântului întrupare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întrupare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul întrupare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE întrupare? Vezi cuvântul întrupare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întrupare?[ în-tru-pa-re ] Se pare că cuvântul întrupare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL întrupare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Registru de cadastru?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul întrupare are forma: întrupări
