 | as |
|
| întreprindere [ în-tre-prin-de-re ] VEZI SINONIME PENTRU întreprindere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intreprindere în mai multe dicționareDefinițiile pentru intreprindere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRINDÉRE (< întreprinde) substantiv feminin 1. Orice afacere care comportă un risc. 2. Unitate economică care își asumă responsabilitatea combinării tehnico-economice optime a factorilor de producție în care lucrătorii au, de regulă, calitatea de salariați și a cărei funcție economică principală este producerea bunurilor materiale și serviciilor destinate vânzării. În funcție de numărul de salariați, de cifra de afaceri anuală și de alte criterii, î. sunt grupate în: mici, mijlocii și mari. După statutul lor juridic, prin care se definesc responsabilitățile și drepturile proprietarilor, se disting: î. individuale, care aparțin unei singure persoane fizice și î. organizate sub formă de societăți comerciale, care au personalitate juridică și reunesc mai multe persoane care își aduc contribuția la capitalul î. (cele mai numeroase sunt societățile cu răspundere limitată și societățile pe acțiuni). • Î. publică = î. aflată în proprietatea integrală a statului sau controlată de stat și care furnizează bunuri și servicii destinate publicului. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, substantiv feminin 1. Unitate economică de producție sau de comerț supusă unei conduceri unice. Sfaturile populare vor înființa întreprinderi zootehnice și, acolo unde au terenuri, clădiri, baze furajere etc. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859. Pe clădirea construcțiilor mecanice, pe o jumătate de perete, scrie: Ordine și disciplină în întreprindere, colaborare între muncitori și tehnicieni. CĂLUGĂRU, O. P. 371. 2. Acțiune, lucru, treabă pornită din inițiativă personală. Plecă, după ce puse la cale tot ce găsi că e bine să facă, ca să scape cu față curată din această întreprindere. ISPIRESCU, L. 220. Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare. ALEXANDRESCU, P. 134. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, substantiv feminin 1. Orice formă de organizare a unei activități economice, autonomă patrimonial și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte și fapte de comerț, în scopul obținerii de profit prin producerea de bunuri materiale și vânzarea acestora pe piață sau prin prestări de servicii, în condiții de concurență. 2. Acțiune pornită din inițiativă personală. – vezi întreprinde. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE intreprinderei forme 1) Unitate economică (de producție, de comerț sau de servicii sociale) care are o conducere unică. intreprindere de stat. 2) Acțiune începută din inițiativă proprie. [G.-D. întreprinderii] /v. a întreprinde Forme diferite ale cuvantului intreprindere: intreprinderei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE substantiv feminin 1. acțiune pornită din inițiativă personală; rezultat al unei activități. 2. unitate economică de producție, de construcții, prestări de servicii sau de comerț. (< întreprinde) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru întreprindere: *întrepríndere forme Executarea unuĭ proĭect: întreprinderea canaluluĭ Suezuluĭ fu o operă colosală. Facerea saŭ furnisarea unuĭ lucru în anumite condițiunĭ, antrepriză: întreprinderea uneĭ șosele. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, substantiv feminin 1. Unitate economică de producție, de prestații de servicii sau de comerț. 2. Acțiune pornită din inițiativă personală. – vezi întreprinde. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRÍNDERE substantiv feminin 1. Acțiune pornită din inițiativă personală. 2. Unitate economică de producție, de prestare de servicii sau de comerț. [< întreprinde]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru întreprindere: întreprindere forme 1. plan format ce se pune în execuțiune; 2. facerea unei lucrări, furnisare în anumite condițiuni: întreprinderea unei clădiri. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întreprindere: întrepríndere (-tre-prin-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat întreprínderii; plural întreprínderi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru întreprindere: întreprindere, întreprinderi substantiv feminin (argoul lumii interlope, glum.) închisoare, penitenciar. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTREPRINDERE: ÎNTREPRINDERE substantiv unitate, (ieșit din uz) stabiliment. (O intreprindere tipografică.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întreprindere: întrepríndere substantiv feminin (silabe -prin-) prindere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTREPRINDERE' INTREPIDITÁTEÎNTREPÓZITîntrepríndÎNTREPRÍNDEÎNTREPRÍNDEREÎNTREPRINZĂTÓRÎNTREPRÍZĂîntrepúnÎNTREPÚNTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL întreprindere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întreprindere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNTREPRÍNDERE întreprinderei forme 1 Unitate economică de producție, de comerț sau de servicii sociale care are o conducere unică. întreprindere de stat. întreprindere economică. O întreprindere tipografică. |
GRAMATICA cuvântului întreprindere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întreprindere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul întreprindere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE întreprindere? Vezi cuvântul întreprindere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întreprindere?[ în-tre-prin-de-re ] Se pare că cuvântul întreprindere are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL întreprindere Inţelegi mai uşor cuvântul întreprindere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePublică = î |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL întreprindere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Anatomie; în sintagma membrană viloasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul întreprindere are forma: întreprínderi
