 | as |
|
| întrema [ în-tre-ma ] VEZI SINONIME PENTRU întrema PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intrema în mai multe dicționareDefinițiile pentru intrema din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a întrema (forma la infinitiv) A întrema conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTREMA: ÎNTREMÁ, întremez, verb I. 1. reflexiv A-și recîștiga sănătatea sau puterile, a se face sănătos (după o boală); a se reface, a se îndrepta, a se restabili, a se înzdrăveni. Prinse a se mai întrema și la față și la glas. STĂNOIU, C. I. 169. Olecuță de odihnă și să întremează zmeul bătrîn. DELAVRANCEA, O. II 34. I-a dat și lui de a mîncat și întremîndu-se bine au pornit. ȘEZ. V 153. 2. reflexiv figurat A se întări, a se consolida. Să căutăm... a ne menține... întremîndu-ne noi azi mai tare, ca națiune și ca stat. ODOBESCU, S. III 451. • tranzitiv D-om lua Averile, Ne-om întrema Stările, Ne-om îmbuna Zilele. TEODORESCU, P. P. 552. ♦ A căpăta forță, a deveni mai tare, mai puternic. Adierea... Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brînci. MACEDONSKI, O. I 161. 3. tranzitiv (Învechit) A pregăti, a ține gata de atac. Ce dai tu în mine, mă? (Și ciomagu-și întremă). PANN, P. vezi III 30. • figurat Bătrînul atuncea gura-și întremează, Și învățătura astfel își urmează. PANN, P. vezi I 12. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTREMA: ÎNTREMA verb (medicina) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (popular și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (popular) a (se) scula, (învechit și regional) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (regional) a (se) răzbuna, (Transilvania) a (se) citovi, (Moldova) a (se) priboli, (prin Olt., Banat și Transilvania) a (se) zvidui, (învechit) a (se) remedia, a (se) verb reflexiv:ăciui. (S-a intrema după o lungă boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (învechit și popular) a (se) împuternici, (popular și fam.) a (se) drege, (popular) a (se) scula, (învechit și regional) a (se) zdrăveni, (regional) a (se) vînjoșa, (Moldova) a (se) priboli. (S-a mai intrema puțin după scarlatină.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru întrema: întremá, întremez, verb reflexiv – A se înzdrăveni, a-și reveni, a recăpăta puteri. – Et. nec. (DEX, MDA); cuvânt autohton, fără corespondent în albaneză (Russu, 1970). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTREMA: ÎNTREMÁ, întremez, verb I. reflexiv A-și recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. • tranzitiv Tratamentul l-a întremat. ♦ figurat A se întări. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTREMA: ÎNTREMÁ, întremez, verb I. reflexiv A-și recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. • tranzitiv Tratamentul l-a întremat. ♦ figurat A se întări. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întrema: întremá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu întreméz, persoana a treia singular: el / ea și plural întremeáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural întreméze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întrema: întremá (a intrema) verb, indicativ prezent 3 întremeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTREMA' ÎNTREÍTÎNTRELĂSÁÎNTRELĂSÁREîntrelínieÎNTREMÁîntremâncáîntremâncáreÎNTREMÁREÎNTREMÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL întrema Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întrema dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a întrema complet după o lungă boală. S-a mai întrema puțin după scarlatină. S-a întrema după o lungă boală. S-a mai întrema puțin după scarlatină. întremá a întrema verb, indicativ prezent 3 întremeáză. |
GRAMATICA cuvântului întrema? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întrema. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul întrema poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE întrema? Vezi cuvântul întrema desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întrema?[ în-tre-ma ] Se pare că cuvântul întrema are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL întrema |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A trăi de azi pe mâine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul întrema se conjugă: ei ele întremeáză
