 | as |
|
| întregime [ în-tre-gi-me ] VEZI SINONIME PENTRU întregime PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intregime în mai multe dicționareDefinițiile pentru intregime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTREGIME: ÎNTREGÍME, întregimi, substantiv feminin (Învechit) Calitatea de a fi întreg; totalitate, deplinătate, plenitudine, integritate. Să nu mai puteți coprinde cu gîndul întregimea scopului ce-mi propun. ODOBESCU, S. II 234. • (Astăzi în locuţiune adverbiala) În întregime = de tot, complet. Cartea a fost tradusă în întregime. ▭ Îl cercetă... din tălpi pînă-n creștet, în întregime, de la distanță. C. PETRESCU, A. R. 15. • Expresia: Mai întregimea... = mai tot, aproape tot. Să-i vadă cineva despărțiți de mai întregimea emigrației. GHICA, A. 726. ♦ (Concretizat; urmat de un genitiv) Tot ceea ce constituie ceva. Un copaci bătrîn căzuse... se așternuse Cu-ntregimea-i la pămînt. PANN, P. vezi II 53. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTREGIME: ÎNTREGÍME, întregimi, substantiv feminin Calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine. • Locuţiune adverbiala În întregime = de tot, complet. ♦ (concretizat) Ansamblul elementelor care constituie un tot. – Întreg + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTREGIME: ÎNTREGÍME, întregimi, substantiv feminin Calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine. • Locuţiune adverbiala În întregime = de tot, complet. ♦ (concretizat) Ansamblul elementelor care constituie un tot. – Întreg + sufix -ime. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTREGIME: ÎNTREGÍME intregimei forme Însușirea a ceea ce este întreg; deplinătate; integritate. • În intregime cu totul; complet. /întreg + sufix intregimeime Forme diferite ale cuvantului intregime: intregimei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru întregime: întregíme forme Starea de a fi întreg, totalitate. Deplinătate. În întregime, în totalitate, peste tot. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întregime: întregíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat întregímii; (ansambluri) plural întregími Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întregime: întregíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat întregímii; plural întregími Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTREGIME: ÎNTREGIME substantiv integritate, totalitate. (intregime bunurilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru întregime: întregime forme stare întreagă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTREGIME' întregătáteîntregéscÎNTREGÍîntregíeÎNTREGÍMEÎNTREGÍREÎNTREGÍTÎNTREGITÓRîntregiúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL întregime Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întregime dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNTREGÍME întregimei forme Însușirea a ceea ce este întreg; deplinătate; integritate. • În întregime cu totul; complet. /întreg + sufix întregimeime. întregime bunurilor. |
GRAMATICA cuvântului întregime? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întregime. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul întregime poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE întregime? Vezi cuvântul întregime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întregime?[ în-tre-gi-me ] Se pare că cuvântul întregime are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL întregime Inţelegi mai uşor cuvântul întregime dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Astăzi în locuţiune adverbiala În întregime = de tot, complet = mai tot, aproape tot Locuţiune adverbiala În întregime = de tot, complet Locuţiune adverbiala În întregime = de tot, complet |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL întregime |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Predicat nominal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul întregime are forma: întregími
