 | as |
|
| Intrare [ in-tra-re ] VEZI SINONIME PENTRU intrare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intrare în mai multe dicționareDefinițiile pentru intrare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTRARE: INTRÁRE, intrări, substantiv feminin I. Acțiunea de a intra și rezultatul ei. 1. Trecere din afară înăuntru, pătrundere într-un spațiu închis. Munteanca își lepădă cojocul lîngă ușa de intrare și înaintă sprintenă numai în sumăieș. SADOVEANU, B. 69. ♦ (Uneori determinat prin «triumfală», «solemnă», «oficială») Întoarcerea unui învingător, a unor armate victorioase etc., însoțită de o solemnitate. Astă intrare triumfală se pomenește... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar, August ș. cl. NEGRUZZI, S. I 43. ♦ Acces într-o instituție, într-o sală de spectacol etc. Intrarea oprită. Bilet de intrare. • Intrare liberă vezi liber. ♦ (Concretizat) Locul prin care se trece din afară înăuntru. Ajungem la parcul de odihnă și cultură «Maxim Gorki». Cumpărăm la intrare bilete. STANCU, U.R.S.S. 95. Din cerdacul care apăra intrarea, arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare. REBREANU, R. II 50. Cînd trecu pe lîngă ea gardianul farului de la intrare, îl întrebă dacă recunoaște vasul care se vede în larg. BART, E. 317. • figurat Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumînării. EMINESCU, O. I 136. ♦ Partea de la început a unei localități. Se afla în popas, în latura șoselii, la intrarea satului o tabără de nomazi. SADOVEANU, E. 45. 2. Admitere, primire. Nu se mai află nici o deosebire la intrarea în școli... pentru copiii poporului. SADOVEANU, E. 26. 3. (În expresie) Intrare în vigoare = punere în aplicare. 4. (Contabilitate) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau al unei întreprinderi. vezi încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. • Registru de intrare = registru în care se înregistrează adresele, rapoartele, petițiile etc. primite de o instituție. 6. (muzică; mai ales în expresie a da intrarea) Începerea executării unei părți dintr-o bucată muzicală de către un instrument sau un grup de instrumente. II. (Concretizat) Stradelă mică; fundătură, fundac. – Variantă: (regional) întráre substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTRARE: INTRÁRE, intrări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afară înăuntru; permisiune, încuviințare (de a intra2); intrat. ♦ Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc. 2. Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale. 3. Stradă mică (înfundată la un capăt); fundătură. 4. (contabilitate) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi; încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. 6. (electronică) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1). 7. (informatică) Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). [Variante: (popular) întráre substantiv feminin] – vezi intra2. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTRARE: INTRÁRE, intrări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afară înăuntru; permisiune, încuviințare (de a intra2); intrat. ♦ Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc. 2. Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale. 3. Stradă mică (înfundată la un capăt); fundătură. 4. (contabilitate) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi; încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. 6. (electronică) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1). 7. (informatică) Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). [Variante: (popular) întráre substantiv feminin] – vezi intra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTRARE: INTRARE s. 1. venire. (După intrare lui în casă.) 2. (termen bisericesc) intrarea în biserică = (popular) vovedenie. 3. băgare, introducere, vîrîre, vîrît. (intrare lui în spărtura zidului.) 4. acces. (Pe unde e intrare în uzină?) 5. (concret) ușă. (Ne așteptau cu toții la intrare.) 6. (concret) alee, fundătură, (regional) fundac, (inv.) impas. 7. pătrundere, străbatere. (intrare luminii prin fereastră.) 8. angajare, încadrare. (intrare lui în serviciu.) 9. aderare, înscriere. (intrare cuiva într-o organizație.) 10. pătrundere, trecere. (intrare cuvîntului în limba literară.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru intrare: intráre, intrări substantiv feminin Acțiunea de a intra și rezultatul ei. • Intrarea în biserică a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sărbători creștine domnești, în amintirea zilei când, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria, a fost dusă la templu de părinții ei, Ioachim și Ana, și închinată lui Dumnezeu, așa cum promiseseră înainte de naștere. Originea acestei sărbători, pe care termen bisericesc o prăznuiește la 21 noiembrie, datează încă din secolul 8 despre Hr.; (popular) vovidenie. – Din intra. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTRARE: INTRÁRE intrareări forme 1) Loc special pe unde se intră (într-o clădire, localitate etc.). 2) Parte de la început a unei activități. 3) Dată a înregistrării hârtiilor oficiale venite de undeva la o instituție, întreprindere etc. 4) contabilitate Valoare care se înregistrează la venitul unei întreprinderi sau instituții. 5) Moment de intervenție a unui instrument, a unui grup de instrumente sau a unei voci pe parcursul executării unei bucăți muzicale. [G.-D. intrării] /v. a intra Forme diferite ale cuvantului intrare: intrareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru intrare: intrare 1. Debutul unui pasaj; începutul unei partide (2), al unui instrument (ex.: intrările unui subiect* de fugă*); i. se numește, în canon (4), și semnul prin care se marchează locul (momentul) unde începe fiecare din vocile (2) imitante. 2. Indicarea în execuție a unei piese muzicale în asamblu (1, 2) (simf. coral, uneori cameral), a debutului fiecărei partide printr-un gest al dirijorului [ vezi Auftakt (2)]. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru intrare: intrare forme 1. acțiunea de a intra: intrare în funcțiune; 2. Intrarea în biserică (a Maicii Domnului), sărbătoare ce cade la 21 Noemvrie; 3. locul pe unde se intră: poarta intrării; 4. dreptul de a intra undeva: are intrare liberă la teatru. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru intrare: intrare, intrări substantiv feminin (reed.) modul în care un minor proaspăt internat într-un institut de reeducare încearcă să se impună, mai ales prin forță, în fața colegilor de detenție. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intrare: intráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat intrării; plural intrări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intrare: intráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat intrắrii; plural intrắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTRARE: ÎNTRÁRE substantiv feminin vezi intrare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTRARE: ÎNTRÁRE substantiv feminin vezi intrare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTRARE: ÎNTRÁRE substantiv feminin vezi intrare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru întrare: întráre, vezi intrare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Intrare: Intrare ≠ ieșire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTRARE' întraporáîntrăpórtINTRAPULMONÁRintrarahidiánÎNTRÁREîntrargintáîntrargintátÎNTRARIPÁîntraripáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Intrare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului intrare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii După intrare lui în casă. Intrare lui în spărtura zidului. Pe unde e intrare în uzină? 5. Ne așteptau cu toții la intrare. Intrare luminii prin fereastră. Intrare lui în serviciu. Intrare cuiva într-o organizație. Intrare cuvîntului în limba literară. INTRÁRE intrareări forme 1 Loc special pe unde se intră într-o clădire, localitate etc. După intrare lui în casă. Pe unde e intrare în uzină? 5. Ne așteptau cu toții la intrare. Intrare cuvântului în limba literară. |
GRAMATICA cuvântului Intrare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului intrare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Intrare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE intrare? Vezi cuvântul intrare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intrare?[ in-tra-re ] Se pare că cuvântul intrare are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Intrare Inţelegi mai uşor cuvântul intrare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn expresie Intrare în vigoare = punere în aplicare Registru de intrare = registru în care se înregistrează adresele, rapoartele, petițiile etc Termen bisericesc intrarea în biserică = popular vovedenie Intrarea în biserică a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sărbători creștine domnești, în amintirea zilei când, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria, a fost dusă la templu de părinții ei, Ioachim și Ana, și închinată lui Dumnezeu, așa cum promiseseră înainte de naștere Intrarea în biserică = popular vovedenie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Intrare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și da duhul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul intrare are forma: intrări
