 | as |
|
| Intitulare [ in-ti-tu-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU intitulare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intitulare în mai multe dicționareDefinițiile pentru intitulare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTITULARE: INTITULÁRE substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a (se) intitula; numire; (concretizat) titlu. Măria-ta... – Ce? mai auzii această-ntitulare. Către cine O rostiți? DAVILA, vezi vezi 51. – Variantă: întituláre substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTITULARE: INTITULÁRE, intitulări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) intitula și rezultatul ei; titlu, nume. [Variante: (popular) întituláre substantiv feminin] – vezi intitula. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTITULARE: INTITULÁRE, intitulări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) intitula și rezultatul ei; titlu, nume. [Variante: (popular) întituláre substantiv feminin] – vezi intitula. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTITULARE: INTITULÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) intitula. [< intitula]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intitulare: intituláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat intitulării; plural intitulări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intitulare: intituláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat intitulắrii; plural intitulắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru intitulare: intitulare substantiv verbal DENUMIRE. NUME. NUMIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTITULARE: ÎNTITULÁRE substantiv feminin vezi intitulare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTITULARE: ÎNTITULÁRE substantiv feminin vezi intitulare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTITULARE: ÎNTITULÁRE substantiv feminin vezi intitulare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTITULARE' ÍNTIȚĂîntitirizaîntitirizatÎNTITULÁÎNTITULÁREÎNTITULÁTINTITULÁȚIEÎNTOÁRCEÎNTOÁRCERE |
GRAMATICA cuvântului ÎNTITULARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întitulare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNTITULARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE intitulare? Vezi cuvântul intitulare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intitulare?[ in-ti-tu-la-re ] Se pare că cuvântul intitulare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNTITULARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Azi noapte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul intitulare are forma: intitulări
