 | as |
|
| Interlocuţiune [ in-ter-lo-cu-ţi-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU interlocuţiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului interlocutiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru interlocutiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE substantiv feminin Convorbire. ♦ Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală a unui proces. [Variante interlocuție substantiv feminin / < limba franceza interlocution, conform latina inter – între, loquor – a vorbi]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE, interlocuțiuni, substantiv feminin (juridic) Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală a unui proces. [Variante: interlocúție substantiv feminin] – Din limba franceza interlocution. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE, interlocuțiuni, substantiv feminin (juridic) Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală a unui proces. [Variante: interlocúție substantiv feminin] – Din limba franceza interlocution. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru interlocuțiune: *interlocuțiúne forme (latina inter-locutio, -ónis. vezi locuțiune). Conversațiune, dialog. juridic Judecată pin care se pronunță un interlocutoriŭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE substantiv feminin 1. convorbire. 2. (juridic) hotărâre care precedă sentința finală a unui proces. (< limba franceza interlocution) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE interlocutiunei forme juridic Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală într-un proces. /<fr. interlocution Forme diferite ale cuvantului interlocutiune: interlocutiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INTERLOCUȚIUNE: INTERLOCUȚIÚNE substantiv feminin (< limba franceza interlocution, conform latina inter – între, loquor – a vorbi): vezi convorbíre. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru interlocuțiune: interlocuțiúne substantiv feminin, plural interlocuțiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTERLOCUTIUNE' INTERLOBÁRINTERLOBULÁRinterlóckINTERLOCÚȚIEinterlocuțiúneINTERLOCUTÍV, -ĂinterlocutoáreINTERLOCUTÓRINTERLOCUTÓRIU, -IE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL interlocuțiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului interlocuțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INTERLOCUȚIÚNE interlocuțiunei forme juridic Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală într-un proces. |
GRAMATICA cuvântului interlocuțiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului interlocuțiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul interlocuțiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE interlocuţiune? Vezi cuvântul interlocuţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul interlocuţiune?[ in-ter-lo-cu-ţi-u-ne ] Se pare că cuvântul interlocuţiune are şapte silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial e cam albastru?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul interlocuțiune are forma: interlocuțiúni
