 | as |
|
| înţepătură [ în-ţe-pă-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU înţepătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intepatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru intepatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTÚRĂ, înțepături, substantiv feminin 1. Împunsătură; efectul produs de o înțepare și locul unde s-a produs aceasta; (la plural ) furnicături (sub piele). Înțepătură de viespe. ▭ Înțepături dese, ca de perie, i se ridicau din tălpi către genunchi, furnicîndu-i mușchii și oasele. MIHALE, O. 190. Oricîte înțepături mi-au alergat din ceafă pînă în tălpi, totuși am răspuns ca un viteaz. GALACTION, O. I 82. Parcă s-au mai alinat înțepăturile reumatismului. CARAGIALE, O. II 228. • (Poetic) Înțepăturile reci ale ploii. DUMITRIU, N. 151. • figurat Se înălțau stelele cele dintîi, palide înțepături albe pe boltă, împrejurul luceafărului. DUMITRIU, vezi L. 97. 2. figurat Aluzie răutăcioasă, vorbă ironică. Nevasta înțelegea, ceva, dar era bănuitoare... și deprinsă să răsară la orice înțepătură. SADOVEANU, B. 8. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTURĂ s. 1. împunsătură, (învechit) puntură. (O intepatura de acuzativ) 2. ciupitură, pișcătură. (O intepatura de țînțar.) 3. pișcătură. (intepatura a vinului, a unei mîncări picante.) 4. înjunghietură, junghi, junghietură, (popular) stricnitură, (grecism învechit) nixis, (figurat) săgeată, săgetătură, (popular figurat) tăietură. (Simte o intepatura în partea dreaptă.) 5. (la plural ) junghiuri (la plural), (figurat) ace (la plural). (Mii de intepatura îi străbat trupul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTÚRĂ intepaturai forme 1) Senzație dureroasă provocată prin înțepare; împunsătură. 2) Loc unde s-a produs o înțepare; împunsătură. 3) figurat Vorbă sau expresie răutăcioasă, adresată cuiva; împunsătură; șfichi. /a înțepa + sufix intepaturaătură Forme diferite ale cuvantului intepatura: intepaturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTÚRĂ, înțepături, substantiv feminin 1. Înțepare; efectul produs de o înțepare; locul unde s-a produs aceasta; furnicătură, împunsătură. 2. figurat Aluzie răutăcioasă, vorbă ironică; împunsătură. – Înțepa + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTÚRĂ, înțepături, substantiv feminin 1. Înțepare; efectul produs de o înțepare; locul unde s-a produs aceasta; furnicătură, împunsătură. 2. figurat Aluzie răutăcioasă, vorbă ironică; împunsătură. – Înțepa + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înțepătură: înțepătúră forme, plural ĭ. Locu pe unde a intrat țeapa, ghimpele, acu: curgea sîngele pin înțepătură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înțepătură: înțepătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat înțepătúrii; plural înțepătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înțepătură: înțepătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat înțepătúrii; plural înțepătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNȚEPĂTURĂ: ÎNȚEPĂTÚRĂ substantiv verbal ironie, persiflare, zeflemea. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înțepătură: înțepătură substantiv verbal IRONIE. PERSIFLARE. ZEFLEMEA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înțepătură: înțepătură forme efectul înțepării (și figurat). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTEPATURA' ÎNȚEPÁÎNȚEPÁREÎNȚEPÁTÎNȚEPĂTÓRÎNȚEPĂTÚRĂÎNȚEPENEÁLĂînțepenéscÎNȚEPENÍÎNȚEPENÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înțepătură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înțepătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O înțepătură de acuzativ 2. O înțepătură de țînțar. înțepătură a vinului, a unei mîncări picante. Simte o înțepătură în partea dreaptă. Mii de înțepătură îi străbat trupul. ÎNȚEPĂTÚRĂ înțepăturăi forme 1 Senzație dureroasă provocată prin înțepare; împunsătură. /a înțepa + sufix înțepăturăătură. O înțepătură de acuzativ 2. O înțepătură de țânțar. Mii de înțepătură îi străbat trupul. |
GRAMATICA cuvântului înțepătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înțepătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înțepătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înţepătură? Vezi cuvântul înţepătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înţepătură?[ în-ţe-pă-tu-ră ] Se pare că cuvântul înţepătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înțepătură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi sau a se simți ceva în aer?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul înțepătură are forma: înțepătúri
