eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție intelect


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Intelect [ in-te-lect ]
VEZI SINONIME PENTRU intelect PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului intelect în mai multe dicționare

Definițiile pentru intelect din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELECT s.

1. gîndire, judecată, minte, rațiune, spirit. (Operă a intelect.)

2. gîndire, înțelegere, judecată, minte, rațiune, (figurat) cap. (Are un intelect extrem de limpede.)

3. deșteptăciune, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (popular) duh, (Banat, Transilvania și Olt.) pamet, (învechit) înțelegere, (familial) doxă, (figurat) cap, creier. (Are un intelect de nivel mediu.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

INTELECT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT, intelecte, substantiv neutru Capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune.

– Din limba franceza intellect, latina intellectus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INTELECT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT, intelecte, substantiv neutru Capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune.

– Din limba franceza intellect, latina intellectus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INTELECT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT intelecte n. Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; judecată; rațiune; cuget; minte. /<lat. intellectus, limba franceza intellect
Forme diferite ale cuvantului intelect: intelecte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

INTELECT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT substantiv neutru Facultatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; gândire, înțelegere; inteligență. [< limba franceza intellect, conform latina intellectus].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INTELECT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT substantiv neutru capacitatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. (< limba franceza intellect, latina intellectus)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

INTELECT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTELECT:
INTELÉCT substantiv neutru Capacitatea de a gîndi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

intelect
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru intelect:
*inteléct n., plural e saŭ și urĭ (latina intellectus, ințelegere). Ințelegere, inteligență, minte.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

intelect
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intelect:
inteléct substantiv neutru, plural intelécte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

intelect
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru intelect:
intelect n. Filoz. inteligență.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

intelect
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intelect:
inteléct substantiv neutru, plural intelécte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INTELECT'
INTEGRÓNICĂIntegruinteguméntînteioșátINTELÉCTINTELÉCȚIEINTELECȚIÚNEintelectívintelectocan

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL intelect
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului intelect dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Operă a intelect.
Are un intelect extrem de limpede.
Are un intelect de nivel mediu.
INTELÉCT intelecte n.

GRAMATICA cuvântului intelect?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului intelect.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul intelect poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul intelect sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul intelect are forma: intelécte
VEZI PLURALUL pentru intelect la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE intelect?
Vezi cuvântul intelect desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intelect?
[ in-te-lect ]
Se pare că cuvântul intelect are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL intelect

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Azi așa, mâine așa?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cu intenții bune sau rele
sistem lancasterian
continuând mereu în acest fel
scoatere din circuitul normal a unei părți din fondurile unităților economice printr-o gospodărire defectuoasă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app