|
Intelect [ in-te-lect ] VEZI SINONIME PENTRU intelect PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intelect în mai multe dicționareDefinițiile pentru intelect din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELECT s. 1. gîndire, judecată, minte, rațiune, spirit. (Operă a intelect.) 2. gîndire, înțelegere, judecată, minte, rațiune, (figurat) cap. (Are un intelect extrem de limpede.) 3. deșteptăciune, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (popular) duh, (Banat, Transilvania și Olt.) pamet, (învechit) înțelegere, (familial) doxă, (figurat) cap, creier. (Are un intelect de nivel mediu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT, intelecte, substantiv neutru Capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. – Din limba franceza intellect, latina intellectus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT, intelecte, substantiv neutru Capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. – Din limba franceza intellect, latina intellectus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT intelecte n. Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; judecată; rațiune; cuget; minte. /<lat. intellectus, limba franceza intellect Forme diferite ale cuvantului intelect: intelecte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT substantiv neutru Facultatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; gândire, înțelegere; inteligență. [< limba franceza intellect, conform latina intellectus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT substantiv neutru capacitatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. (< limba franceza intellect, latina intellectus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTELECT: INTELÉCT substantiv neutru Capacitatea de a gîndi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru intelect: *inteléct n., plural e saŭ și urĭ (latina intellectus, ințelegere). Ințelegere, inteligență, minte. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intelect: inteléct substantiv neutru, plural intelécte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru intelect: intelect n. Filoz. inteligență. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intelect: inteléct substantiv neutru, plural intelécte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTELECT' INTEGRÓNICĂIntegruinteguméntînteioșátINTELÉCTINTELÉCȚIEINTELECȚIÚNEintelectívintelectocan |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL intelect Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului intelect dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Operă a intelect. Are un intelect extrem de limpede. Are un intelect de nivel mediu. INTELÉCT intelecte n. |
GRAMATICA cuvântului intelect? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului intelect. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul intelect poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE intelect? Vezi cuvântul intelect desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intelect?[ in-te-lect ] Se pare că cuvântul intelect are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL intelect |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Azi așa, mâine așa?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|