 | as |
|
| Integral [ in-te-gral ] VEZI SINONIME PENTRU integral PE ESINONIME.COM definiția cuvântului integral în mai multe dicționareDefinițiile pentru integral din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă, integrali, -e, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. (Adesea adverbial) Întreg, complet. • Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului. Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală. 2. Adj. (În sintagmele) Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele. Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute. 3. S. forme (matematică) Funcție care se obține prin integrarea unei funcții date, a unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. ♦ Simbol matematic folosit pentru a indica operația de integrare. – Din limba franceza intégral. Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă, integrali, -e, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. (Adesea adverbial) Întreg, complet. • Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului. Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală. 2. Adj. (În sintagmele) Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele. Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute. 3. S. forme (matematică) Funcție care se obține prin integrarea unei funcții date, a unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. ♦ Simbol matematic folosit pentru a indica operația de integrare. – Din limba franceza intégral. Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă, integrali, -e, adjectiv 1. Care nu e împărțit, diminuat sau ciuntit; întreg, complet. Plata integrală a unei lucrări. Îndeplinirea integrală a planului. • Făină integrală = făină de culoare închisă, obținută prin măcinarea grîului din care nu s-a extras griș și făină albă. Pîine integrală = pîine făcută din făina descrisă mai sus. 2. (În expresie) Calcul integral = capitol al analizei matematice care se ocupă cu definirea și cu studiul proprietăților și al aplicațiilor integralelor. Ecuație integrală = ecuație în care asupra funcțiunii necunoscute se efectuează o integrare. Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRAL adjectiv, adverb 1. adjectiv complet, întreg. (Textul integral al nuvelei.) 2. adjectiv complet, exhaustiv, întreg, total. (Studiu integral; excerptare integral a unui material.) 3. adjectiv complet, deplin, întreg, tot, total. (Suma integral.) 4. adverb absolut, complet, completamente, total, (învechit și popular) sadea. (Calul era integral albaneză) 5. adjectiv complet, deplin, întreg, total, (livresc) plenar, (învechit) cumplit. (Mulțumire, realizare integral.) 6. adjectiv necondiționat, neprecupețit, total. (Sprijin integral.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă I. adjectiv 1. (și adverb) întreg, complet. ♦ făină integrală = făină, prin măcinarea grâului, din care se extrag grișul și făina albă. 2. calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază proprietățile și aplicațiile integralelor. II. substantiv feminin (matematică) funcție care se obține prin integrarea unei ecuații diferențiale. • simbol matematic care indică operația de integrare. (< limba franceza intégral, latina integralis) Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru integral: *integrál, -ă adjectiv (în franceză integral, despre latina integer, integra, întreg). Întreg, complet: reformă integrală. matematică Calcul integral, una din părțile calcululuĭ infinitezimal care are de scop ca, fiind dată o diferențială saŭ o derivată, să se afle funcțiunea din care provine și care se numește integrală. S. forme Această funcțiune. adverb În întregime, în totalitate. Forme diferite ale cuvantului integral: integral-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă adjectiv 1. Întreg, neîmpărțit, complet. • Făină integrală = făină obținută prin măcinarea grâului, din care s-au extras grișul și făina albă. 2. Calcul integral = calcul opus calculului diferențial, care studiază proprietățile și aplicațiile integralelor. [< limba franceza intégral, conform latina integer – întreg]. Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL integrală (integrali, integrale) 1) și adverbial Care nu a suferit nici o vătămare; cu integritatea neatinsă; întreg; intact. • Făină integrală făină brută. 2): Calcul integral ramură a matematicii care se ocupă cu studiul integralelor. [silabe -te-gral] /<fr. intégral Forme diferite ale cuvantului integral: integrală Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru integral: integral a. 1. pe dántregul: plată integrală; 2. calcul integral, care se urcă dela mărimile infinit de mici la mărimile finite din cari derivă. ║ adverb în totalitate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru INTEGRAL: INTEGRÁL, -Ă adjectiv (< limba franceza integral, conform latina integer – întreg): în sintagma verb integral (vezi). Forme diferite ale cuvantului integral: integral-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru integral: integrál adjectiv masculin (silabe -gral), plural integráli; forme singular integrálă, plural integrále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru integral: integrál (-te-gral) adjectiv masculin, plural integráli; forme integrálă, plural integrále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Integral: Integral ≠ parțial Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTEGRAL' integrábilINTEGRÁBILĂINTEGRABILITÁTEintegráfIntegralINTEGRÁLĂintegralísmintegralístintegralístă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Integral Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului integral dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Textul integral al nuvelei. Studiu integral; excerptare integral a unui material. Suma integral. Calul era integral albaneză 5. Mulțumire, realizare integral. Sprijin integral. INTEGRÁL integrală integrali, integrale 1 și adverbial Care nu a suferit nici o vătămare; cu integritatea neatinsă; întreg; intact. • Făină integrală făină brută. 2: Calcul integral ramură a matematicii care se ocupă cu studiul integralelor. Calul era integral albaneză 5. |
GRAMATICA cuvântului Integral? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului integral. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Integral poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE integral? Vezi cuvântul integral desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul integral?[ in-te-gral ] Se pare că cuvântul integral are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Integral Inţelegi mai uşor cuvântul integral dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală În sintagmele Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală În sintagmele Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute Făină integrală = făină de culoare închisă, obținută prin măcinarea grîului din care nu s-a extras griș și făină albă Pîine integrală = pîine făcută din făina descrisă mai sus În expresie Calcul integral = capitol al analizei matematice care se ocupă cu definirea și cu studiul proprietăților și al aplicațiilor integralelor Ecuație integrală = ecuație în care asupra funcțiunii necunoscute se efectuează o integrare ♦ făină integrală = făină, prin măcinarea grâului, din care se extrag grișul și făina albă Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază proprietățile și aplicațiile integralelor Făină integrală = făină obținută prin măcinarea grâului, din care s-au extras grișul și făina albă Calcul integral = calcul opus calculului diferențial, care studiază proprietățile și aplicațiile integralelor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Integral |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A arde cu fierul roșu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
