|
întăritură [ în-tă-ri-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU întăritură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intaritura în mai multe dicționareDefinițiile pentru intaritura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRITURĂ: ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, substantiv feminin 1. Loc fortificat, construcție defensivă, fortificație; prin extensie orice sistem de baricadare. Între întăriturile acestei cetăți, destul de greu de cucerit într-o epocă în care nu existau încă arme de foc, își avea reședința marele cneaz. STANCU, U.R.S.S. 63. Am curățit de nemți întăriturile pe care ni le luaseră c-o zi mai înainte. MIRONESCU, S. A. 121. 2. Element folosit pentru mărirea rezistenței unei piese sau a unui sistem tehnic. 3. (Învechit) Iscălitură, pecete prin care se legalizează, se certifică un drept, o învoială. Dă hrisovul și... sînt liberi... – Bine zici! Dar, vezi, nu pot Să-l dau singur... e și sfatul... trebuie întăritura. DAVILA, vezi vezi 77. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRITURĂ: ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, substantiv feminin 1. Loc fortificat, fortificație; prin generalizare orice sistem de baricadare. 2. Element care consolidează o construcție, un element al ei etc. 3. (învechit) Iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc. – Întări + sufix -tură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRITURĂ: ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, substantiv feminin 1. Loc fortificat, fortificație; prin generalizare orice sistem de baricadare. 2. Element care consolidează o construcție, un element al ei etc. 3. (învechit) Iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc. – Întări + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRITURĂ: ÎNTĂRITÚRĂ intariturai forme 1) Loc întărit (cu șanțuri, ziduri etc.) pentru apărare. 2) Element de întărire a rezistenței unui sistem tehnic sau a unei construcții. 3) învechit Iscălitură sau pecete care legalizează un document. /a întări + sufix intariturator Forme diferite ale cuvantului intaritura: intariturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNTĂRITURĂ: ÎNTĂRITURĂ substantiv (termen militar) fortificație, (rar) retranșament, (învechit) aparatură, tărie, zamcă. (Sistem de intariturai la o cetate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru întăritură: întăritúră forme, plural ĭ. Loc orĭ lucru întărit, fortificațiune: întăriturile de la Focșanĭ-Nomoloasa-Galațĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru întăritură: întăritúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat întăritúrii; plural întăritúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru întăritură: întăritúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat întăritúrii; plural întăritúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru întăritură: întăritură forme lucru întărit, fortificațiune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTARITURA' întărităÎNTĂRÎTÁREÎNTĂRÎTÁTÎNTĂRITÓRÎNTĂRITÚRĂîntárnițÎNTĂRNIȚÁÎNTĂRNIȚÁTîntărnițéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNTĂRITURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului întăritură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNTĂRITÚRĂ ÎntĂriturĂi forme 1 Loc întărit cu șanțuri, ziduri etc. /a întări + sufix ÎntĂriturĂtor. Sistem de ÎntĂriturĂi la o cetate. |
GRAMATICA cuvântului ÎNTĂRITURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului întăritură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNTĂRITURĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE întăritură? Vezi cuvântul întăritură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul întăritură?[ în-tă-ri-tu-ră ] Se pare că cuvântul întăritură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNTĂRITURĂ |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Notă explicativă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|