 | as |
|
| Intabula [ in-ta-bu-la ] VEZI SINONIME PENTRU intabula PE ESINONIME.COM definiția cuvântului intabula în mai multe dicționareDefinițiile pentru intabula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a intabula (forma la infinitiv) A intabula conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru intabula: intabulá (intabuléz, intabulát), verb – A înscrie în registrul de proprietate. latina intabulare (secolul XVIII), conform germana intabulieren. În Transilvania, și în Moldova, învechit Forme diferite ale cuvantului intabula: intabuléz intabulaint Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INTABULA: INTABULÁ, intabulez, verb I. tranzitiv A înscrie definitiv un drept de proprietate sau un drept real imobiliar în cartea funciară. – Din germana intabulieren. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INTABULA: INTABULÁ, intabulez, verb I. tranzitiv A înscrie definitiv un drept de proprietate sau un drept real imobiliar în cartea funciară. – Din germana intabulieren. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INTABULA: INTABULÁ verb I. trecut A înscrie o proprietate imobiliară sau a înregistra un act cu privire la un imobil în cartea funciară. [< germana intabulieren]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INTABULA: INTABULÁ verb trecut a înscrie o proprietate imobiliară sau a înregistra un act cu privire la un imobil în cartea funduară. (< germana intabulieren) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INTABULA: INTABULÁ, intabulez, verb I. tranzitiv (Transilvania și Bucovina) A înscrie un drept real imobiliar în cartea funciară. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru intabula: intabulá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural intabuleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru intabula: intabulá (a intabula) verb, indicativ prezent 3 intabuleáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INTABULA' ÎNSUȘÍTînsutéscÎNSUTÍÎNSUTÍTintabuláintabulaméntintabuláreINTABULÁTîntacămá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL intabula Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului intabula dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Intabulá a intabula verb, indicativ prezent 3 intabuleáză. |
GRAMATICA cuvântului intabula? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului intabula. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul intabula poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE intabula? Vezi cuvântul intabula desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul intabula?[ in-ta-bu-la ] Se pare că cuvântul intabula are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu un cap mai sus?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul intabula se conjugă: ei ele intabuleáză
