 | as |
|
| Insurecţie [ in-su-rec-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU insurecţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului insurectie în mai multe dicționareDefinițiile pentru insurectie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE, insurecții, substantiv feminin Acțiune de răzvrătire organizată împotriva unui regim, a unei autorități. El a refuzat să semneze chemarea... la insurecție. CAMIL PETRESCU, O. II 534. Insurecția lui Tudor Vladimirescu... ne scăpă de fanarioți. BĂLCESCU, O. I 72. • Insurecție armată = formă de luptă revoluționară a proletariatului, constînd din mobilizarea maselor, înarmarea și acțiunea lor în vederea răsturnării prin violență a orînduirii capitaliste. La 10 octombrie 1917 avu loc ședința istorică a Comitetidui Central al partidului, care luă hotărîrea de a dezlănțui la o dată foarte apropiată insurecția armată. istorie P.C.(b) 298. La 9 septembrie 1944, în condițiile favorabile create de intrarea victorioasă în Bulgaria a Armatei Sovietice eliberatoare, are loc insurecția populară armată, condusă de Partidul Comunist Bulgar. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 9, 96. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE substantiv feminin formă de luptă armată organizată, de obicei a forțelor sociale progresiste, patriotice, revoluționare, cu participarea maselor populare sau a unei părți a lor, împotriva unui regim politic reacționar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante; insurgență. (< limba franceza insurrection, latina insurrectio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE substantiv feminin Formă de luptă armată, organizată, a forțelor patriotice, revoluționare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante. [Gen. -iei. / conform limba franceza insurrection]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE, insurecții, substantiv feminin Formă de luptă deschisă, organizată și armată dusă împotriva unui regim, a unei autorități sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din limba franceza insurrection, latina insurrectio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE insurectiei forme Formă de luptă armată organizată, având ca scop răsturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. insurecției] /<fr. insurrection, latina insurrectio, insurectieonis Forme diferite ale cuvantului insurectie: insurectiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSURECȚIE: INSURÉCȚIE, insurecții, substantiv feminin Formă de luptă armată, având ca scop înlăturarea regimului politic existent sau a unei armate ocupante. – Din limba franceza insurrection, latina insurrectio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru insurecție: insurécție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat insurécția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat insurécției; plural insurécții, articulat insurécțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru insurecție: insurécție (-ți-e) substantiv feminin, articulat insurécția (-ți-a), genitiv dativ articulat insurécției; plural insurécții, articulat insurécțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INSURECTIE' ÎNSURĂȚÍEÎNSURĂTOÁREînsurătúrăinsuréctinsurécțieinsurecționálinsurecțiúneînsuréscINSURGÉNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL insurecție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului insurecție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INSURÉCȚIE insurecției forme Formă de luptă armată organizată, având ca scop răsturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. Insurrection, latina insurrectio, insurecțieonis. |
GRAMATICA cuvântului insurecție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului insurecție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul insurecție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE insurecţie? Vezi cuvântul insurecţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul insurecţie?[ in-su-rec-ţi-e ] Se pare că cuvântul insurecţie are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL insurecție Inţelegi mai uşor cuvântul insurecție dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Insurecție armată = formă de luptă revoluționară a proletariatului, constînd din mobilizarea maselor, înarmarea și acțiunea lor în vederea răsturnării prin violență a orînduirii capitaliste |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A rămâne de căruță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul insurecție are forma: insurécții
