eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție insubordonare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Insubordonare [ in-su-bor-do-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU insubordonare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului insubordonare în mai multe dicționare

Definițiile pentru insubordonare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE, insubordonări, substantiv feminin Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare.

– In1- + subordonare (probabil după limba franceza insubordination).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INSUBORDONARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE, insubordonări, substantiv feminin Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare.

– In1- + subordonare (probabil după limba franceza insubordination).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INSUBORDONARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE, insubordonări, substantiv feminin (Rar) Nesupunere la ordinele autorităților superioare; neascultare, indisciplină. Act de insubordonare.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INSUBORDONARE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE insubordonareări forme Refuz de a se supune ordinelor celor superiori; nesupunere; neascultare. /in- + subordonare
Forme diferite ale cuvantului insubordonare: insubordonareări

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

INSUBORDONARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE substantiv feminin (Rar) Nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. [conform limba franceza insubordination].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INSUBORDONARE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSUBORDONARE:
INSUBORDONÁRE substantiv feminin nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. (după limba franceza insubordination)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

insubordonare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru insubordonare:
!insubordonáre (-su-bor-/-sub-or-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat insubordonắrii; plural insubordonắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

insubordonare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru insubordonare:
insubordonare substantiv verbal INDISCIPLINĂ. NEASCULTARE. NEDISCIPLINĂ. NESUPUNERE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

insubordonare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru insubordonare:
insubordonáre substantiv feminin (silabe mf. -sub-) subordonare
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'INSUBORDONARE'
InsubmersibilINSUBMERSIBILITÁTEinsubordinațiúneinsubordonánțăINSUBORDONÁREINSUBORDONÁTinsubordonáțieinsubstituíbilinsubstituibilitáte

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL insubordonare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului insubordonare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
INSUBORDONÁRE insubordonareări forme Refuz de a se supune ordinelor celor superiori; nesupunere; neascultare.

GRAMATICA cuvântului insubordonare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului insubordonare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul insubordonare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul insubordonare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul insubordonare are forma: insubordonắri
VEZI PLURALUL pentru insubordonare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE insubordonare?
Vezi cuvântul insubordonare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul insubordonare?
[ in-su-bor-do-na-re ]
Se pare că cuvântul insubordonare are şase silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL insubordonare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi în pielea cuiva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
boală infecțioasă, contagioasă și epidemică, provocată de un bacil specific, manifestată prin febră mare, tulburări intestinale, stare de toropeală și care se transmite prin apa de băut, prin fructe și prin legume nespălate etc
acid al antimoniului
a se afla exact în aceeași situație dificilă cu altcineva
linia de intersecție a planului meridianului ceresc al locului respectiv cu planul orizontului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app