eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție institutor


SINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Institutor [ in-sti-tu-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU institutor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului institutor în mai multe dicționare

Definițiile pentru institutor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSTITUTÓR:
INSTITUTÓR, -OÁRE, institutori, -oare, substantiv masculin și forme (În vechea organizare a învățămîntului) Învățător la oraș. Cu domniile fanarioților se introdusese în țară o mulțime de dascaleci (loghiotați) ca institutori prin casele boierești. GHICA, S. A. 106.
Forme diferite ale cuvantului institutor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INSTITUTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSTITUTÓR:
INSTITUTÓR, -OÁRE, institutori, -oare, substantiv masculin și forme (În trecut) Învățător (la oraș); (sens curent) cadru didactic în învățământul primar sau preșcolar, care are (și) studii superioare.

– Din limba franceza instituteur, latina institutor.
Forme diferite ale cuvantului institutor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INSTITUTÓR, -OARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTITUTÓR, -OARE:
INSTITUTÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme (În trecut)

1. Grad în învățământul elementar, superior învățătorului, dat mai ales celor care predau la oraș.

2. Persoană care se ocupa de instruirea unui copil. [conform limba franceza instituteur].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INSTITUTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSTITUTÓR:
INSTITUTÓR, -OÁRE, institutori, -oare, substantiv masculin și forme (În trecut) Învățător (la oraș).

– Din limba franceza instituteur, latina institutor.
Forme diferite ale cuvantului institutor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

institutor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru institutor:
institutor m.

1. cel ce institue sau stabilește;

2. cel ce predă instrucțiunea primară în școalele urbane.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INSTITUTÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTITUTÓR:
INSTITUTÓR, -OÁRE substantiv masculin forme (în trecut) învățător (la oraș). (< limba franceza instituteur, latina institutor)
Forme diferite ale cuvantului institutor: -oÁre

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

INSTITUTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INSTITUTOR:
INSTITUTOR substantiv dascăl, (peiorativ) belfer.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

institutor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru institutor:
institutór substantiv masculin, plural institutóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

institutor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru institutor:
institutór substantiv masculin, plural institutóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INSTITUTOR'
INSTITUȚIONALIZÁREINSTITUȚIONALIZÁTINSTITUȚIÚNEINSTITUTOÁREINSTITUTÓRÎNSTRĂINÁÎNSTRĂINÁREÎNSTRĂINÁTînstrăinéz

GRAMATICA cuvântului institutor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului institutor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul institutor poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul institutor sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul institutor are forma: institutóri
VEZI PLURALUL pentru institutor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE institutor?
Vezi cuvântul institutor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul institutor?
[ in-sti-tu-tor ]
Se pare că cuvântul institutor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL institutor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi stan pățitul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a înnebuni sau a fi nebun
încercare mecanică la care forța exterioară se aplică încet, progresiv, uniform și în același sens
a fi om cu experiență
a rezuma ideile emise de participanți în cadrul unei dezbateri și a arăta consecințele care se impun în legătură cu problemele dezbătute
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app