 | as |
|
| Instanță [ in-stan-ță ] VEZI SINONIME PENTRU instanță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului instanta în mai multe dicționareDefinițiile pentru instanta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru instanță: *instánță forme, plural e (latina in-stantia. vezi stanță). Seria actelor de procedură pin care te adresezĭ tribunaluluĭ ca să te apere: a introduce o instanță. Jurisdicțiune. Tribunalu de prima instanță, care judecă în materiile care-s maĭ pe sus de competența judecătoriiĭ de pace. A judeca în ultimă instanță, a judeca fără să daĭ drept să se adreseze altuĭ tribunal maĭ înalt. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
 Ce inseamna? |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ, instanțe, substantiv feminin (Și în sintagma instanță judecătorească) Organ de jurisdicție însărcinat cu soluționarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea și persoanele juridice. • Expresia: În ultimă instanță = în cele din urmă, până la urmă, nemaiavând altă cale. – Din limba franceza instance, latina instantia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ, instanțe, substantiv feminin (Și în sintagma instanță judecătorească) Organ de stat însărcinat cu soluționarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea și persoanele juridice. • Expresia: În ultimă instanță = în cele din urmă, până la urmă, nemaiavând altă cale. – Din limba franceza instance, latina instantia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ substantiv feminin Organ de stat însărcinat cu aplicarea justiției; autoritate judecătorească. • În ultimă instanță = până la urmă. [conform limba franceza instance, italiana istanza, latina instantia < in – în, stare – a sta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ instantae forme Organ de stat însărcinat cu aplicarea justiției. • Primă instanta primă treaptă în ierarhia jurisdicției. În ultimă instanta în cele din urmă; până la urmă. /<fr. instance, latina instantia Forme diferite ale cuvantului instanta: instantae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ substantiv feminin organ de stat însărcinat cu judecarea cauzelor civile și penale; autoritate judecătorească. ♦ în ultimă instanta = până la urmă. (< limba franceza instance, latina instantia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru instanță: instanță forme procedură, urmărire înaintea justiției: tribunalul de prima instanță, care judecă toate afacerile civile ce sunt mai presus de competența judecătorului de pace. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTÁNȚĂ, instanțe, substantiv feminin Organ de stat însărcinat cu înfăptuirea justiției. Instanță de recurs. • Expresia: În ultimă instanță = pînă la urmă, în cele din urmă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INSTANȚĂ: INSTANȚĂ substantiv (juridic) justiție. (S-a prezentat în fața instanta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru instanță: instánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat instánței; plural instánțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru instanță: instánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat instánței; plural instánțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INSTANTA' instalatoáreinstalatórINSTAMINÁT, -ĂinstántINSTÁNȚĂinstantaneitáteINSTANTANÉUinstantanístÎNSTĂPÂNÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL instanță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului instanță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INSTÁNȚĂ instanțăe forme Organ de stat însărcinat cu aplicarea justiției. • Primă instanță primă treaptă în ierarhia jurisdicției. În ultimă instanță în cele din urmă; până la urmă. S-a prezentat în fața instanță. S-a prezentat în fața instanță. |
GRAMATICA cuvântului instanță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului instanță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul instanță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE instanță? Vezi cuvântul instanță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul instanță?[ in-stan-ță ] Se pare că cuvântul instanță are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL instanță Inţelegi mai uşor cuvântul instanță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În ultimă instanță = în cele din urmă, până la urmă, nemaiavând altă cale În ultimă instanță = în cele din urmă, până la urmă, nemaiavând altă cale În ultimă instanță = până la urmă ♦ în ultimă instanta = până la urmă În ultimă instanță = pînă la urmă, în cele din urmă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL instanță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Alimentație publică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul instanță are forma: instánțe
