 | as |
|
| înspica [ în-spi-ca ] VEZI SINONIME PENTRU înspica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inspica în mai multe dicționareDefinițiile pentru inspica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înspica (forma la infinitiv) A înspica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNSPICA: ÎNSPICÁ, persoană 3 înspícă, verb I. intranzitiv (Popular, despre graminee) A face spic, a da spic, a da în spic. Cînd popușoii fac spice se zice că dau spic, dau în spic sau înspică. PAMFILE, A. R. 85. Bate vîntul, iarba-nspică, Jalea mîndrei rău mă strică. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 137. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNSPICA: ÎNSPICÁ, persoană 3 înspícă, verb I. intranzitiv (popular) A face spic, a da în spic. – latina inspicare sau în + spic. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNSPICA: ÎNSPICÁ, persoană 3 înspícă, verb I. intranzitiv (popular) A face spic, a da în spic. – latina inspicare sau în + spic. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înspica: înspicá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea înspícă, persoana a treia singular: el / ea și plural înspícă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înspica: înspicá (a inspica) (popular) verb, indicativ prezent 3 înspícă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSPICA: ÎNSPICA verb (învechit) a spicui. (Grîul a inspica.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INSPICA' inspéctorinspéctor-șéfinspectorátî́nspicÎNSPICÁÎNSPICÁREÎNSPICÁTinspiciéntinspiciúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNSPICA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înspica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Grâul a Înspica. înspicá a Înspica popular verb, indicativ prezent 3 înspícă. Grîul a Înspica. |
GRAMATICA cuvântului ÎNSPICA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înspica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNSPICA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înspica? Vezi cuvântul înspica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înspica?[ în-spi-ca ] Se pare că cuvântul înspica are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNSPICA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se lega la cap când nu-l doare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înspica se conjugă: ei ele înspícă
