 | as |
|
| însoţitor [ în-so-ţi-tor ] VEZI SINONIME PENTRU însoţitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului insotitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru insotitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNSOȚITÓR: ÎNSOȚITÓR, -OÁRE, însoțitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care însoțește, care întovărășește pe cineva sau ceva. • Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație. – Însoți + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului insotitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNSOȚITÓR: ÎNSOȚITÓR, -OÁRE, însoțitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care însoțește, care întovărășește. • Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație. – Însoți + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului insotitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNSOȚITÓR: ÎNSOȚITÓR, -OÁRE, însoțitori, -oare, adjectiv Care întovărășește, care însoțește. Personalul însoțitor al trenului. • (Substantivat) Însoțitorii noștri soseau la timp. STANCU, U.R.S.S. 71. Mulțumesc micilor însoțitori pentru serviciul făcut. SAHIA, U.R.S.S. 189. Forme diferite ale cuvantului insotitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSOȚITÓR: ÎNSOȚITÓR insotitoroáre (insotitoróri, insotitoroáre) și substantival (despre persoane) Care însoțește (ceva sau pe cineva). /a însoți + sufix insotitortor Forme diferite ale cuvantului insotitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNSOȚITOR: ÎNSOȚITOR substantiv tovarăș, (livresc) companion, (învechit și popular) soț, (învechit și regional) soție, (învechit) petrecător. (insotitor la un drum.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru însoțitor: însoțitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural însoțitóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural însoțitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru însoțitor: însoțitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural însoțitóri; forme singular și plural însoțitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru însoțitor: însoțitor m. cel ce însoțeste. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INSOTITOR' ÎNSOȚÍÎNSOȚÍREÎNSOȚÍTÎNSOȚITOÁREÎNSOȚITÓRînsovonéscÎNSOVONÍînspăimáÎNSPĂIMÂNTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL însoțitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului însoțitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNSOȚITÓR însoțitoroáre însoțitoróri, însoțitoroáre și substantival despre persoane Care însoțește ceva sau pe cineva. /a însoți + sufix însoțitortor. însoțitor la un drum. însoțitor la un drum. |
GRAMATICA cuvântului însoțitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului însoțitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul însoțitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE însoţitor? Vezi cuvântul însoţitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul însoţitor?[ în-so-ţi-tor ] Se pare că cuvântul însoţitor are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL însoțitor Inţelegi mai uşor cuvântul însoțitor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație Însoțitor de vagoane = funcționar la căile ferate însărcinat cu supravegherea unui vagon de la stația de pornire până la stația de destinație |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL însoțitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala regional în sucală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul însoțitor are forma: însoțitóri
