 | as |
|
| înşirui [ în-şi-ru-i ] VEZI SINONIME PENTRU înşirui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului insirui în mai multe dicționareDefinițiile pentru insirui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înșirui (forma la infinitiv) A înșirui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNȘIRUI: ÎNȘIRUÍ, înșírui, verb IV. tranzitiv 1. (Cu privire la mărgele) A înșira. Boabele între ele înseși fiind neatîrnate, sînt numai petrecute și înșiruite pe același fir. CARAGIALE, O. III 220. ♦ (Cu privire la alte lucruri) A așeza în șir. Frusinica înșirui semănătorile, trase de cîte patru cai, pe drumul din capătul ogoarelor. MIHALE, O. 442. • reflexiv Broboane de sudoare rece i se înșiruiau pe frunte. DUMITRIU, B. forme 159. Erau mulți și n-ar fi încăput în odăile care se înșiruiau, dînd din una în alta. PAS, Z. I 175. ♦ (Cu privire la unități militare) A așeza în ordine de marș sau de bătaie. Pornirăm amîndoi pe jos spre casa clucerului, la care, în urma noastră, ceaușul de slujitori înșiruia oameni de jur împrejur. GHICA, S. A. 51. Acela voinic, Noi că l-am văzut În gura rîului Oști înșiruind, Cai buni împărțind. PĂSCULESCU, L. P. 62. • reflexiv Oștirea că mi-i gonea, După ei se-nșiruia Și de loc mi-i ajungea. ȘEZ. VIII 166. 2. A expune pe rînd, a enumera. Nu ne face cinste să înșiruim pricinile pentru care... GOLESCU, Î. 87. 3. (Învechit) A înconjura, a îngrădi. Toată fața zidului despre curte înșiruită cu un lanț de fier. GOLESCU, Î. 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNȘIRUI: ÎNȘIRUI verb 1. a (se) alinia, a (se) înșira, a (se) ordona, a (se) rîndui, (învechit și regional) a (se) șirui. (S-au insirui în tăcere.) 2. a (se) înșira, (popular) a (se) înfira. (A insirui mărgelele pe ață.) 3. a se înșira, a se perinda, a se rîndui, a se succeda, a urma. (Zilele se insirui unele după altele.) 4. a enumera, a înșirui, (învechit) a număra. (A insirui toate avantajele metodei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNȘIRUI: ÎNȘIRUÍ, înșírui, verb IV. tranzitiv 1. A înșira mărgele. ♦ A așeza în șir, la rând. 2. figurat A expune pe rând, a enumera. – În + șir + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNȘIRUI: ÎNȘIRUÍ, înșírui, verb IV. tranzitiv 1. A înșira mărgele. ♦ A așeza în șir, la rând. 2. figurat A expune pe rând, a enumera. – În + șir + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înșirui: înșiruí (a insirui) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu înșírui, 3 înșíruie, imperfect persoana a treia singular: el / ea înșiruiá; conjunctiv prezent 3 să înșíruie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înșirui: înșiruí verb, industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu înșírui, persoana a treia singular: el / ea și plural înșíruie, imperfect persoana a treia singular: el / ea înșiruiá Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INSIRUI' ÎNȘIRÁTÎNȘIRĂȚÉLînșirătúrăînsiríÎNȘIRUÍÎNȘIRUÍREÎNȘIRUÍTî́nșișiINSISTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNȘIRUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înşirui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-au ÎnȘirui în tăcere. A ÎnȘirui mărgelele pe ață. Zilele se ÎnȘirui unele după altele. A ÎnȘirui toate avantajele metodei. înșiruí a ÎnȘirui verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu înșírui, 3 înșíruie, imperfect persoana a treia singular: el / ea înșiruiá; conjunctiv prezent 3 să înșíruie. |
GRAMATICA cuvântului ÎNȘIRUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înşirui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNȘIRUI poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înşirui? Vezi cuvântul înşirui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înşirui?[ în-şi-ru-i ] Se pare că cuvântul înşirui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNȘIRUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu multă dragoste sau cu toată dragostea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înșirui se conjugă: ei ele înșíruie
