|
înrobitor [ în-ro-bi-tor ] VEZI SINONIME PENTRU înrobitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inrobitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru inrobitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNROBITÓR: ÎNROBITÓR, -OÁRE, înrobitori, -oare, adjectiv Care înrobește pe cineva sau îl aduce în stare de robie. 8 milioane de muncitori și funcționari au spus «Nu» politicii economice înrobitoare a marelui capital. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 10/4. • (Substantivat) În lupta împotriva înrobitorilor fasciști, poporul sovietic a dat dovadă de un eroism neasemuit. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 2/5. Forme diferite ale cuvantului inrobitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNROBITÓR: ÎNROBITÓR inrobitoroáre (inrobitoróri, inrobitoroáre) și substantival (despre persoane, popoare) Care subjugă, aduce în stare de robie pe alții. /v. a înrobi Forme diferite ale cuvantului inrobitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNROBITÓR: ÎNROBITÓR, -OÁRE, înrobitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care înrobește pe cineva. – Înrobi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului inrobitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNROBITÓR: ÎNROBITÓR, -OÁRE, înrobitori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care înrobește pe cineva. – Înrobi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului inrobitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNROBITOR: ÎNROBITOR adjectiv, substantiv robitor, (rar) subjugător, (învechit) prădător. (Stat inrobitor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înrobitor: înrobitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural înrobitóri; forme singular și plural înrobitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înrobitor: înrobitór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural înrobitóri; forme singular și plural înrobitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Înrobitor: Înrobitor ≠ dezrobitor Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INROBITOR' înrîurităÎNROBÍÎNROBÍREÎNROBÍTÎNROBITÓRînrodéscÎNRODÍînroibátÎNROLÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Înrobitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înrobitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNROBITÓR Înrobitoroáre Înrobitoróri, Înrobitoroáre și substantival despre persoane, popoare Care subjugă, aduce în stare de robie pe alții. Stat Înrobitor. Stat Înrobitor. |
GRAMATICA cuvântului Înrobitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înrobitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Înrobitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înrobitor? Vezi cuvântul înrobitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înrobitor?[ în-ro-bi-tor ] Se pare că cuvântul înrobitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Înrobitor |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Din limba neogreacă zitia?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|