 | as |
|
| înmulţitor [ în-mul-ţi-tor ] VEZI SINONIME PENTRU înmulţitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inmultitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru inmultitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNMULȚITÓR: ÎNMULȚITÓR, înmulțitori, substantiv masculin Unul dintre factorii înmulțirii, care arată (în cazul numerelor) de câte ori se înmulțește deînmulțitul. – Înmulți + sufix -tor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNMULȚITÓR: ÎNMULȚITÓR inmultitori m. matematică Al doilea termen al operației de înmulțire, cu care urmează să fie înmulțit primul termen, numit deînmulțit. /a înmulți + sufix inmultitortor Forme diferite ale cuvantului inmultitor: inmultitori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNMULȚITÓR: ÎNMULȚITÓR, înmulțitori, substantiv masculin Număr cu care se înmulțește alt număr; factor al operației de înmulțire aritmetică. – Înmulți + sufix -tor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înmulțitor: înmulțitór n., plural oare. Aritm. Număru care-l înmulțește înmulțitu în operațiunea înmulțiriĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înmulțițor: înmulțițor m. 1. care înmulțește; 2. Aritm. numărul prin care se înmulțește un al doilea. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNMULȚITÓR: ÎNMULȚITÓR substantiv neutru Număr cu care se înmulțește alt număr. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNMULȚITOR: ÎNMULȚITOR substantiv (matematică) (învechit) multiplicator. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înmulțitor: înmulțitór substantiv masculin, plural înmulțitóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înmulțitor: înmulțitór substantiv masculin, plural înmulțitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INMULTITOR' ÎNMULȚÍînmulțímeÎNMULȚÍREÎNMULȚÍTÎNMULȚITÓRînmundirátînmurgéscÎNMURGÍÎNMURGÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înmulțitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înmulțitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎNMULȚITÓR înmulțitori m. /a înmulți + sufix înmulțitortor. |
GRAMATICA cuvântului înmulțitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înmulțitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înmulțitor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înmulţitor? Vezi cuvântul înmulţitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înmulţitor?[ în-mul-ţi-tor ] Se pare că cuvântul înmulţitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înmulțitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a se ușura de bani?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul înmulțitor are forma: înmulțitóri
