 | as |
|
| înmatricula [ în-ma-tri-cu-la ] VEZI SINONIME PENTRU înmatricula PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inmatricula în mai multe dicționareDefinițiile pentru inmatricula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înmatricula (forma la infinitiv) A înmatricula conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULÁ, înmatriculez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) înscrie, a (se) trece într-o matricolă; a matricula. – Din limba franceza immatriculer, latina immatriculare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULÁ, înmatriculez, verb I. tranzitiv și reflexiv A (se) înscrie, a (se) trece într-o matricolă; a matricula. – Din limba franceza immatriculer, latina immatriculare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULA verb a (se) înregistra, a (se) înscrie, (învechit) a (se) matricula. (A inmatricula un vehicul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înmatricula: înmatriculá verb (silabe -tri-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu înmatriculéz, persoana a treia singular: el / ea și plural înmatriculeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULÁ verb trecut a înscrie într-o matriculă. (< limba franceza immatriculer, latina immatriculare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULÁ verb I. trecut A înscrie într-o matriculă. [conform limba franceza immatriculer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNMATRICULA: ÎNMATRICULÁ, înmatriculez, verb I. tranzitiv A înscrie în matriculă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înmatricula: înmatriculá (a inmatricula) (-ma-tri-) verb, indicativ prezent 3 înmatriculeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INMATRICULA' ÎNMĂRMURÍREÎNMĂRMURÍTÎNMĂRMURITÓRînmărunțéscÎNMATRICULÁÎNMATRICULÁREÎNMATRICULÁTinmatriculézînmelcuí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înmatricula Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înmatricula dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A înmatricula un vehicul. A înmatricula un vehicul. înmatriculá a înmatricula -ma-tri- verb, indicativ prezent 3 înmatriculeáză. |
GRAMATICA cuvântului înmatricula? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înmatricula. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înmatricula poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înmatricula? Vezi cuvântul înmatricula desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înmatricula?[ în-ma-tri-cu-la ] Se pare că cuvântul înmatricula are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înmatricula |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Undă mijlocie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înmatricula se conjugă: ei ele înmatriculeáză
