 | as |
|
| Injurie [ in-ju-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU injurie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului injurie în mai multe dicționareDefinițiile pentru injurie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE, injurii, substantiv feminin 1. Jignire, insultă, cuvînt prin care se exprimă o insultă. Socoate că i se aduce o injurie de neiertat dacă nu i se face pe dată locuțiune CAMIL PETRESCU, O. I 240. Îi trebuia o frază tare, obraznică, aproape o injurie, și o găsi. SANDU-ALDEA, despre N. 239. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. Părea că Cerul, pe figura-i slabă, A pus stigmatul dragostei și-al urii... O frunte devastată de furtună Și de-ale verb reflexiv:emii nobile injurii. TOPÎRCEANU, S. A. 100. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE, injurii, substantiv feminin 1. Infracțiune care constă în atingerea adusă onoarei sau reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau acte jignitoare; insultă, jignire (gravă), invectivă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. – Din latina injuria. conform limba franceza injure. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJURIE substantiv afront, insultă, jignire, ocară, ofensă, rușine, umilință, (livresc) ultraj, vexațiune, (popular) hulă, sudalmă, suduitură, (învechit) băsău, dosadă, înfruntare, necinste, obidă, (figurat) atingere, (livresc figurat) lezare. (Nu poate suporta injurie ce i s-a adus.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru injurie: *injúrie forme (latina in-juria, nedreptate, insultă, despre jus, júris, drept, substantiv neutru). Insultă, ultragiŭ cu fapta saŭ cu vorba. figurat Injuria anilor, semnele care arată îmbătrînirea (zbîrciturile, căderea păruluĭ ș. a.). Injuriile aeruluĭ, vîntu, ploaĭa ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE, injurii, substantiv feminin 1. Infracțiune care constă în atingerea onoarei sau reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau acte jignitoare; insultă, jignire (gravă), invectivă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. – Din latina injuria. conform limba franceza injure. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE injuriei forme 1) Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputația cuiva; insultă; ofensă. 2) Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. [silabe -ri-e] /<fr. injure, latina injuria Forme diferite ale cuvantului injurie: injuriei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE substantiv feminin 1. Jignire, insultă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. [< limba franceza injure, conform latina iniuria – nedreptate]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru injurie: injúrie substantiv feminin (silabe -ri-e), articulat injúria (silabe -ri-a), genitiv dativ articulat injúriei; plural injúrii, articulat injúriile (silabe -ri-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru injurie: injúrie (-ri-e) substantiv feminin, articulat injúria (-ri-a), genitiv dativ articulat injúriei; plural injúrii, articulat injúriile (-ri-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INJURIE: INJÚRIE substantiv feminin jignire gravă, insultă, invectivă. (< după latina iniuria, limba franceza injure) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru injurie: injurie forme 1. vorbă ocărătoare; 2. figurat pagubă cauzată: injuriile timpului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INJURIE' ÎNJURÁREÎNJURĂTÚRĂINJURIÁINJURIÁTINJÚRIEINJURIÓSInjustInjustețeInjustiție |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL INJURIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului injurie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nu poate suporta injurie ce i s-a adus. INJÚRIE injuriei forme 1 Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputația cuiva; insultă; ofensă. |
GRAMATICA cuvântului INJURIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului injurie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INJURIE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE injurie? Vezi cuvântul injurie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul injurie?[ in-ju-ri-e ] Se pare că cuvântul injurie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INJURIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bărbat sau femeie bine făcută?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul injurie are forma: injúrii
