 | as |
|
| Iniţiator [ i-ni-ţi-a-tor ] VEZI SINONIME PENTRU iniţiator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului initiator în mai multe dicționareDefinițiile pentru initiator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, substantiv masculin și forme Cel care inițiază ceva, cel căruia îi aparține inițiativa într-o problemă. Comuniștii sînt pretutindeni inițiatorii și animatorii luptei pentru extinderea metodelor sovietice. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2238. Delavrancea nu este astfel numai creatorul poemei în proză, dar și inițiatorul așa-numitului stil colorat. VIANU, A. P. 176. – Pronunțat: -ți-a-. Forme diferite ale cuvantului initiator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care inițiază ceva. II. substantiv masculin 1. promotor (II). 2. exploziv, sensibil, corp incandescent sau reactiv care dă impulsul declanșării unei explozii. III. substantiv neutru dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor. (< limba franceza initiateur) Forme diferite ale cuvantului initiator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune; promotor. [ pronunție: -ți-a-] – Din limba franceza initiateur. Forme diferite ale cuvantului initiator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune; promotor. [ pronunție: -ți-a-] – Din limba franceza initiateur. Forme diferite ale cuvantului initiator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin și forme (Cel) care inițiază ceva, care are inițiativa într-o acțiune. [pronume -ți-a-. / conform limba franceza initiateur]. Forme diferite ale cuvantului initiator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru inițiator: *inițiatór, -oáre adjectiv și substantiv (latina initiator). Care inițiază: Grecia fu inițiatoarea Romeĭ în știință. Forme diferite ale cuvantului initiator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INIȚIATOR: INIȚIATOR s. 1. promotor, protagonist, (rar) începător. (initiator al unui curent.) 2. (chimie) promotor. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INIȚIATÓR: INIȚIATÓR initiatori m. Persoană care inițiază ceva; om care ia o inițiativă. /<fr. initiator Forme diferite ale cuvantului initiator: initiatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inițiator: inițiatór (-ți-a-) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural inițiatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural inițiatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inițiator: inițiatór adjectiv masculin, substantiv masculin (silabe -ți-a-), plural inițiatóri; forme singular și plural inițiatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru inițiator: inițiator m. cel ce inițiază. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INITIATOR' inițiátINIȚIÁTICinițiațiúneinițiatívăINIȚIATÓRINIȚIÉREinitívîniuțíînjârdá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL inițiator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului inițiator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Inițiator al unui curent. Inițiator al unui curent. INIȚIATÓR inițiatori m. |
GRAMATICA cuvântului inițiator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inițiator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul inițiator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE iniţiator? Vezi cuvântul iniţiator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul iniţiator?[ i-ni-ţi-a-tor ] Se pare că cuvântul iniţiator are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL inițiator |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ce idee!?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul inițiator are forma: inițiatóri
