Definiție infringere

înfrî́ngere [ în-frî́-nge-re ]
VEZI SINONIME PENTRU înfrî́ngere PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului infringere în mai multe dicționare

Definițiile pentru infringere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFRÎ́NGERE:
ÎNFRÎ́NGERE, înfrîngeri, substantiv femininAcțiunea de a înfrînge.

1. Zdrobire, învingere. Vestea înfrîngerii lui Tomșa trecuse prin Iași ca furtuna de grindină. SADOVEANU, O. VII 155. Niciodată un cuvînt despre înfrîngere sau retragere. CAMIL PETRESCU, U. N. 419.

2. Călcare, violare a legii. Înfrîngerea dispozițiilor legale.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎNFRÎNGERE

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFRÎNGERE:
ÎNFRÎNGERE s.

1. învingere, (învechit) poticală, risipă, spargere. (infringere cotropitorilor.)

2. bătaie, eșec. (A suferit prima infringere într-un meci.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

înfrî́ngere

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înfrî́ngere:
înfrî́ngere forme Învingere totală: după înfrîngerea Dacilor, Traĭan a prefăcut Dacia în provincie romană. Infracțiune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

înfrîngere

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înfrîngere:
înfrîngere substantiv verbal CĂINȚĂ. MUSTRARE. PĂRERE DE RĂU. POCĂINȚĂ. REGRET. REMUȘCARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'INFRINGERE'

ÎNFRÎNÁT înfrînéz înfrî́ng ÎNFRÎ́NGE înfrî́ngere înfrî́nt înfrizurát înfrấnge înfrấngere

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfrîngere

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfrîngere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

înfrîngere cotropitorilor.

A suferit prima înfrîngere într-un meci.

GRAMATICA cuvântului înfrîngere?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfrîngere.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfrîngere poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul înfrîngere sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE înfrî́ngere?

Vezi cuvântul înfrî́ngere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfrî́ngere?

[ în-frî́-nge-re ]
Se pare că cuvântul înfrî́ngere are patru silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Mamă eroină?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
căldură dogoritoare, caniculară
nivel superior al pregătirii fizice a unui sportiv
în trecut titlu care se acorda femeilor cu cel puțin zece copii în viață
despre oameni; fam
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?