eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție infractiune


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Infracţiune [ in-frac-ţi-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU infracţiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului infractiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru infractiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE, infracțiuni, substantiv feminin Faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege. [ pronunție: -ți-u-]

– Din limba franceza infraction, latina infractio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INFRACȚIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE, infracțiuni, substantiv feminin Faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege. [ pronunție: -ți-u-]

– Din limba franceza infraction, latina infractio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INFRACȚIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE infractiunei forme Violare a unei legi, care merită a fi sancționată prin pedeapsă penală; faptă care prezintă pericol social. [G.-D. infracțiunii; silabe in-frac-ți-u-] /<fr. infraction, latina infractio, infractiuneonis
Forme diferite ale cuvantului infractiune: infractiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

INFRACȚIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE substantiv feminin (juridic)

1. Violare a unor legi penale.

2. Abatere, încălcare a unui ordin, a unui tratat etc. [pronume -ți-u-. / conform limba franceza infraction, latina infractio

– spargere].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INFRACȚIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE substantiv feminin

1. încălcare cu vinovăție a unei legi penale.

2. abatere, încălcare a unui ordin, a unui tratat etc. (< limba franceza infraction, latina infractio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

INFRACȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIÚNE, infracțiuni, substantiv feminin Faptă pedepsită de lege, constînd în călcarea unei legi penale. Infracțiune de drept comun.

– Pronunțat: -ți-u-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

infracțiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru infracțiune:
infracțiúne (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat infracțiúnii; plural infracțiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

infracțiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru infracțiune:
infracțiune forme înfrângerea unei legi, unei porunci etc.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INFRACȚIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INFRACȚIUNE:
INFRACȚIUNE substantiv (juridic) vină. (infractiune lui a fost dovedită.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

infracțiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru infracțiune:
infracțiúne substantiv feminin, plural infracțiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'INFRACTIUNE'
infraacústicINFRACȚIONÁLINFRACȚIONALÍSMINFRACȚIONALITÁTEINFRACȚIÚNEinfractoáreINFRACTÓRînfrăgezéscînfrăgezí

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL infracțiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului infracțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
INFRACȚIÚNE infracțiunei forme Violare a unei legi, care merită a fi sancționată prin pedeapsă penală; faptă care prezintă pericol social.
Infraction, latina infractio, infracțiuneonis.
Infracțiune lui a fost dovedită.
Infracțiune lui a fost dovedită.

GRAMATICA cuvântului infracțiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului infracțiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul infracțiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul infracțiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul infracțiune are forma: infracțiúni
VEZI PLURALUL pentru infracțiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE infracţiune?
Vezi cuvântul infracţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul infracţiune?
[ in-frac-ţi-u-ne ]
Se pare că cuvântul infracţiune are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL infracțiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Poem dramatic?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
păstrat și folosit pentru reproducere
a bate din picioare; a fi nerăbdător
scriere dramatică în versuri sau cu caracter poetic
despre dobânzi, procente corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app